Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Un studiu recent arată că microplasticele și nanoplasticele sunt prezente mai frecvent în sângele pacienților cu infarct. Cercetătorii avertizează asupra unui posibil risc cardiovascular.
Particulele minuscule de plastic care ajung în organism prin apă, alimente sau aer ar putea avea un impact asupra sănătății inimii.
Microplasticele au devenit una dintre cele mai mari probleme de mediu ale ultimelor decenii. Aceste particule extrem de mici de plastic au fost descoperite în oceane, în apa potabilă, în fructe de mare, în aerul pe care îl respirăm și, tot mai frecvent, în interiorul organismului uman.
Cercetările recente au identificat microplastice chiar și în zone considerate până acum greu accesibile, inclusiv în placentă și în creier.
Microplasticele, un nou factor de risc pentru inimă? Ce au descoperit cercetătorii
Un nou studiu realizat de cercetători din Italia, publicat în European Heart Journal, adaugă pe această listă încă o zonă importantă: sângele care alimentează direct inima.
Studiul a identificat o cantitate mai mare de microplastice și nanoplastice în sângele care alimentează inima la pacienții care au suferit un infarct, comparativ cu persoanele fără probleme cardiovasculare severe.
Cercetarea aduce noi dovezi privind posibila legătură dintre poluarea cu plastic și bolile cardiovasculare, însă specialiștii subliniază că rezultatele nu demonstrează încă faptul că microplasticele provoacă direct infarctul.
Studiul care a analizat sângele pacienților cu probleme cardiace
Cercetătorii au analizat 61 de pacienți supuși unei investigații cardiace numite angiografie coronariană.
Participanții au fost împărțiți în trei grupuri: persoane care suferiseră un infarct, pacienți cu boală coronariană stabilă și persoane cu artere coronare normale.
Rezultatele au arătat că:
- microplasticele și nanoplasticele au fost detectate la 84% dintre pacienții care suferiseră un infarct;
- particulele au fost identificate la aproximativ 40% dintre pacienții cu boală coronariană cronică;
- la persoanele cu artere coronare normale, proporția a fost de aproximativ 32%.
Cel mai frecvent tip de plastic identificat a fost polietilena, un material utilizat pe scară largă în ambalaje și produse de consum.
De ce ar putea fi periculoase microplasticele pentru inimă
O posibilă explicație este legată de inflamație. Cercetătorii au observat niveluri mai ridicate ale unor markeri inflamatori la pacienții în sângele cărora au fost detectate particule de plastic, potrivit Independent.
Inflamația cronică joacă un rol important în destabilizarea plăcilor de aterom, proces care poate duce la blocarea arterelor și apariția infarctului.
Studiile anterioare au arătat, de asemenea, că microplasticele pot fi găsite în plăcile de aterom din vasele de sânge și că prezența lor a fost asociată cu un risc mai mare de evenimente cardiovasculare.
Fumatul și poluarea ar putea crește expunerea la microplastice
Cercetarea a evidențiat și o asociere între fumat, expunerea la poluarea aerului și prezența particulelor de plastic în sânge. Potrivit autorilor, fumatul ar putea facilita trecerea particulelor inhalate din plămâni în circulația sanguină.
Acest lucru este important deoarece fumatul și poluarea sunt deja factori cunoscuți care cresc riscul de boli cardiovasculare.
Cum ajung microplasticele în organism
Microplasticele sunt fragmente extrem de mici rezultate din degradarea obiectelor din plastic. Ele au fost identificate în:
- apă potabilă;
- alimente ambalate;
- fructe de mare;
- aerul pe care îl respirăm;
- diverse țesuturi ale organismului uman.
Cercetătorii susțin că expunerea este aproape imposibil de evitat complet în lumea modernă, însă reducerea utilizării plasticului poate limita cantitatea care ajunge în mediu.
Studiul nu dovedește încă o cauză directă
Deși rezultatele sunt îngrijorătoare, oamenii de știință atrag atenția că este nevoie de cercetări mai ample pentru a demonstra dacă microplasticele provoacă infarct sau dacă ele sunt doar un indicator al altor factori de risc, precum inflamația, fumatul sau poluarea.
Până la apariția unor dovezi definitive, specialiștii recomandă reducerea expunerii inutile la plastic: evitarea încălzirii alimentelor în recipiente din plastic, folosirea recipientelor din sticlă atunci când este posibil și limitarea produselor ultraprocesate ambalate.
