Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Lunile de vară sunt așteptate de mulți oameni, însă pentru familiile care îngrijesc persoane cu boli neurodegenerative, temperaturile ridicate pot reprezenta o provocare serioasă. Căldura poate crește riscul unor probleme medicale la pacienții cu boala Parkinson și diferite forme de demență.
Vulnerabilitatea acestor persoane nu ține doar de vârsta înaintată sau de senzația de disconfort provocată de temperaturile ridicate. Bolile neurodegenerative pot afecta mecanismele prin care organismul își reglează temperatura și reacționează la căldură.
În cazul bolii Parkinson, problema este legată și de afectarea sistemului nervos autonom, care controlează o serie de funcții involuntare ale organismului.
De ce căldura este mai greu de suportat în cazul bolii Parkinson
Boala Parkinson este asociată cu acumularea anormală a proteinei alfa-sinucleină în sistemul nervos. Deși este cunoscută în special prin simptomele motorii, boala poate afecta și sistemul nervos autonom.
Acesta are un rol important în reglarea temperaturii corpului, a transpirației și a tensiunii arteriale.
Când temperatura exterioară crește, organismul sănătos activează mecanisme de răcire. Vasele de sânge de la nivelul pielii se dilată, iar glandele sudoripare produc transpirație. Evaporarea transpirației ajută corpul să elimine căldura. La persoanele cu Parkinson, aceste mecanisme pot fi afectate.
Unii pacienți dezvoltă hipohidroză sau anhidroză, adică o reducere semnificativă sau chiar absența transpirației. În aceste situații, organismul se răcește mai greu, iar temperatura corporală poate crește.
În alte cazuri poate apărea transpirația excesivă, care favorizează pierderea de lichide și electroliți.
Simptomele motorii pot contribui și ele la creșterea temperaturii corporale. Tremorul, rigiditatea musculară și diskineziile presupun o activitate musculară suplimentară, care produce căldură.
Astfel, organismul poate primi căldură din exterior, poate produce mai multă căldură în interior și poate avea, în același timp, o capacitate redusă de răcire.
Hipotensiunea ortostatică, risc pentru unii pacienți cu boli neurodegenerative
Un alt risc important este hipotensiunea ortostatică. Aceasta apare atunci când tensiunea arterială scade atunci când persoana se ridică în picioare. Temperaturile ridicate dilată vasele de sânge și pot accentua această scădere a tensiunii.
Pacientul poate avea amețeli, slăbiciune sau chiar poate leșina. În aceste condiții crește și riscul de cădere și de producere a unor fracturi.
Demența poate afecta percepția căldurii și a setei
În cazul diferitelor forme de demență, inclusiv boala Alzheimer și demența vasculară, pericolul este legat în mare măsură de modificările cognitive și senzoriale.
Pe măsură ce boala progresează, unele persoane pot avea dificultăți în a recunoaște și interpreta corect senzațiile provenite din mediul înconjurător.
Acest lucru poate face ca pacientul să nu își dea seama că îi este prea cald sau că organismul începe să se supraîncălzească.
Un alt aspect important este senzația de sete. Persoana cu demență poate să nu simtă nevoia de a bea apă sau poate uita să consume suficiente lichide. În zilele caniculare, acest lucru poate duce rapid la deshidratare.
În stadiile moderate și avansate ale bolii pot apărea și probleme de comunicare. Pacientului îi poate fi dificil să spună că îi este sete, că îi este cald sau că se simte rău.
De asemenea, afectarea capacității de judecată poate împiedica persoana să ia măsuri simple pentru a se răcori, cum ar fi mutarea la umbră, îndepărtarea hainelor groase sau pornirea aerului condiționat.
Căldura poate accentua agitația și confuzia
Stresul termic poate influența și comportamentul persoanelor cu demență.
Supraîncălzirea organismului poate accentua agitația, confuzia și neliniștea. La unele persoane, simptomele comportamentale pot deveni mai intense spre sfârșitul zilei.
Fenomenul este cunoscut sub numele de „sundowning” și poate include agitație, dezorientare, halucinații sau agresivitate.
În astfel de momente, unii pacienți pot încerca să iasă din locuință sau să meargă singuri afară. În perioadele de caniculă, acest lucru poate crește considerabil riscul de deshidratare și supraîncălzire.
Medicamentele pot influența reacția organismului la căldură
Tratamentul medicamentos reprezintă un alt aspect care trebuie urmărit în perioadele cu temperaturi ridicate.
Unele medicamente pot afecta transpirația, tensiunea arterială, nivelul de hidratare sau capacitatea organismului de a elimina căldura.
Anticolinergicele pot reduce transpirația prin blocarea acțiunii acetilcolinei asupra glandelor sudoripare. În condiții de căldură, acest efect poate îngreuna răcirea organismului.
Medicamentele dopaminergice, inclusiv levodopa și agoniștii dopaminergici utilizați în tratamentul bolii Parkinson, pot contribui la scăderea tensiunii arteriale la unele persoane. Temperaturile ridicate pot accentua acest efect și pot favoriza amețelile sau leșinul.
Unele antipsihotice și sedative utilizate la pacienții cu demență pot afecta, de asemenea, capacitatea organismului de a răspunde la temperaturi ridicate. Somnolența și reducerea nivelului de vigilență pot face mai dificilă identificarea semnelor de supraîncălzire.
Diureticele pot reprezenta un alt factor de risc. Aceste medicamente cresc eliminarea lichidelor prin urină și sunt prescrise frecvent persoanelor vârstnice pentru hipertensiune arterială sau insuficiență cardiacă.
În combinație cu un consum redus de lichide, utilizarea diureticelor poate crește riscul de deshidratare.
Cum trebuie păstrate medicamentele în timpul verii
Temperaturile ridicate pot afecta anumite medicamente. De aceea, acestea trebuie păstrate conform instrucțiunilor producătorului, într-un loc ferit de căldură, umezeală și lumina directă a soarelui.
Nu toate medicamentele trebuie păstrate la aceeași temperatură. Unele necesită refrigerare, în timp ce altele trebuie păstrate la temperatura camerei.
Este important ca medicamentele să nu fie lăsate în mașină sau în spații în care temperatura poate crește foarte mult.
Tratamentul nu trebuie modificat sau întrerupt din proprie inițiativă. Dacă există suspiciuni că un medicament a fost expus la temperaturi extreme sau dacă pacientul prezintă simptome neobișnuite în timpul caniculei, este recomandată consultarea medicului sau a farmacistului.
