Din cuprinsul articolului
Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, îi solicită premierului Ilie Bolojan să țină cont de posibilele consecințe înainte de aplicarea unor măsuri privind reducerea consumului de energie electrică. Acesta susține că fabricile de medicamente din România trebuie incluse pe lista infrastructurilor strategice care nu ar trebui afectate în cazul unor măsuri de limitare a alimentării cu energie.
Reacția lui Alexandru Rogobete vine în contextul discuțiilor privind planurile de pregătire pentru situații de risc, inclusiv pentru eventuale crize energetice care ar putea afecta funcționarea Sistemului Electroenergetic Național.
Alexandru Rogobete: „Fabricile de medicamente nu sunt un simplu consumator de energie”
Într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, fostul ministru al Sănătății a atras atenția asupra impactului pe care o eventuală întrerupere a alimentării cu energie electrică l-ar putea avea asupra producției de medicamente.
”Din categoria reformelor închipuite, sper că nu vă trece prin cap să reduceți alimentarea cu energie electrică a fabricilor de medicamente din România, a scris Alexandru Rogobete pe pagina sa de Facebook.
Dacă mergeți înainte cu astfel de decizii, efectele nu vor fi de câteva ore, ci de zile sau chiar săptămâni, iar cei care vor plăti prețul vor fi pacienții.
O fabrică de medicamente nu este un simplu consumator de energie. Funcționează pe baza unor sisteme extrem de complexe de răcire, climatizare, control al temperaturii, presiunii și umidității, sterilizare a aerului și monitorizare continuă.
Liniile de producție, laboratoarele și culturile microbiologice nu pot fi oprite și repornite ca un bec. O întrerupere de câteva ore poate compromite procese de fabricație, poate distruge loturi întregi și poate necesita zile pentru recalificarea echipamentelor și reluarea producției, cu respectarea tuturor standardelor de calitate și siguranță.
De aceea, sper că aveți suficient discernământ încât să includeți fabricile de medicamente pe lista infrastructurilor strategice care nu vor fi afectate de măsurile de reducere sau întrerupere a alimentării cu energie electrică.
În sănătate nu este loc pentru improvizații. Când vorbim despre producția de medicamente, vorbim despre siguranța pacienților și despre securitatea sanitară a României. Aici nu există loc pentru experimente. Aici este nevoie de responsabilitate”.
Fostul ministru cere includerea fabricilor de medicamente în infrastructura critică
Alexandru Rogobete consideră că producția de medicamente trebuie tratată ca un domeniu strategic, având în vedere rolul esențial pe care îl are în asigurarea tratamentelor pentru pacienți.
Potrivit acestuia, oprirea temporară a unor fluxuri de producție nu poate fi comparată cu reducerea consumului unui operator economic obișnuit, deoarece procesele farmaceutice presupun condiții stricte de funcționare și respectarea unor standarde complexe de calitate și siguranță.
Guvernul a aprobat planuri pentru gestionarea unor posibile crize
Declarațiile fostului ministru apar după ce Guvernul a adoptat o hotărâre privind planurile de pregătire pentru mai multe categorii de riscuri, printre care se află cutremurele, războiul, pandemiile și eventualele crize energetice.
Documentul stabilește măsuri pentru prevenirea, pregătirea, gestionarea și reducerea efectelor unor situații de criză energetică, dar și acțiunile necesare pentru restabilirea funcționării în siguranță a Sistemului Electroenergetic Național.
În cazul unei crize majore, în care există riscul producerii unui blackout, autoritățile ar putea dispune reducerea temporară a consumului de energie pentru anumiți mari consumatori.
Bolojan: unitățile care pun vieți în pericol nu vor fi deconectate
Premierul Ilie Bolojan a declarat după ședința de Guvern că eventualele măsuri de reducere a consumului nu vor viza unitățile în care întreruperea energiei ar putea pune în pericol vieți omenești sau ar putea provoca accidente grave.
Printre obiectivele menționate se află spitalele, sanatoriile, minele subterane și instalațiile care asigură alimentarea sondelor de extracție a petrolului și gazelor naturale.
Fabricile de medicamente nu au fost menționate explicit în această categorie de infrastructură critică, aspect care a generat reacția lui Alexandru Rogobete.
Planurile pentru situații de risc ar putea ajunge în instanță
Măsurile prevăzute în hotărârea de Guvern privind gestionarea riscurilor ar putea fi contestate în instanță. Criticii susțin că un guvern interimar nu ar trebui să adopte politici cu efecte pe termen lung, această atribuție revenind unui guvern cu mandat deplin.
Până în prezent, Curtea de Apel a suspendat 11 hotărâri de guvern pe motiv că acestea ar putea încălca această limitare constituțională.
Disputa privind protejarea fabricilor de medicamente în cazul unei crize energetice readuce în atenție problema securității sanitare și a necesității ca producția de medicamente să fie tratată ca o componentă esențială a infrastructurii strategice a României.



