Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Fostul Ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, critică abordarea contabilă a reformelor din sistemul medical și susține că reducerea cheltuielilor nu poate fi confundată cu reforma.
Într-un mesaj publicat pe Facebook, Rogobete explică evoluția cheltuielilor pentru tratamente și susține că majorarea costurilor este legată inclusiv de creșterea capacității României de a diagnostica și trata pacienții.
„În sănătate, reformele nu se pot face prin tăieri. Se fac prin construcție, investiții și viziune.
Bugetul sănătății nu este și nu va fi niciodată un Excel perfect predictibil. Este unul dintre cele mai dinamice și volatile bugete ale statului.
Poți face estimări pe baza anilor anteriori, dar nu poți ști cu exactitate câți pacienți se vor îmbolnăvi, câte urgențe vor ajunge în UPU, care va fi încărcarea ATI, câte accidente colective vor exista sau câți oameni vor avea nevoie de tratamente costisitoare.”
Rogobete indică situația din oncologie drept exemplu pentru această evoluție.
„În oncologie vedem perfect acest mecanism.
Consumul pentru tratamentul medicamentos a crescut de la aproximativ 3,6 miliarde de lei în 2020 la 9,5 miliarde în 2025, iar necesarul estimat pentru 2026 depășește 10,3 miliarde.”
De ce au crescut cheltuielile pentru tratamente
Potrivit ministrului, una dintre explicații este dezvoltarea capacității de diagnosticare.
România are în prezent mai multe echipamente pentru investigații precum CT, RMN și PET-CT. În plus, au fost dezvoltate laboratoare, programe de screening și servicii de diagnostic mobil.
Rogobete: „Diagnosticăm mai mulți pacienți și îi diagnosticăm mai repede.”
Rogobete susține că această evoluție trebuie privită împreună cu investițiile făcute în capacitatea de tratament.
„În paralel, am dezvoltat capacitatea de tratament: spitale și secții modernizate, blocuri operatorii, ATI, radioterapie și acces la terapii moderne.
Mai mulți pacienți diagnosticați înseamnă mai mulți pacienți tratați. Iar mai mulți oameni tratați înseamnă, firesc, costuri mai mari”, mai spune fotul ministru.
Critici la adresa lui Ilie Bolojan și Horațiu Moldovan
Ministrul critică și abordarea pe care o atribuie premierului demis Ilie Bolojan și președintelui CNAS, Horațiu Moldovan.
„Când privești această evoluție aproape exclusiv contabil și o prezinți ca pe o anomalie care trebuie tăiată, nu înțelegi mecanismul unui sistem de sănătate care și-a crescut capacitatea de a diagnostica și trata.”
Rogobete contestă și ideea înlocuirii unui medicament cu alternative mai ieftine atunci când acestea nu au aceeași indicație sau eficiență demonstrată pentru pacient.
„Iar când vii cu teoria că un medicament poate fi înlocuit cu «unul și jumătate sau două» mai ieftine pentru că fac aproximativ același lucru, demonstrezi exact această lipsă de viziune.
Medicina nu se face cu aproximații. Sănătatea nu se reformează cu barda. Și asta nu este reformă.”
Rogobete: Risipa trebuie eliminată
Ministrul spune că reducerea risipei și folosirea eficientă a banilor publici sunt necesare. El susține însă că aceste măsuri trebuie făcute fără limitarea accesului pacienților la tratamente.
„Sigur că trebuie eliminată risipa. Trebuie negociate prețurile și folosite genericele și biosimilarele acolo unde sunt indicate medical. Trebuie urmărit fiecare leu public.
Dar reforma nu înseamnă să reduci accesul pacienților pentru ca un tabel să arate mai bine.”
În opinia lui Rogobete, reforma trebuie să pornească de la diagnosticarea timpurie și de la creșterea eficienței tratamentelor.
„Adevărata reformă înseamnă să diagnostichezi mai devreme, să tratezi mai eficient și să construiești un sistem sustenabil.”
Ministrul le transmite un mesaj direct celor pe care îi critică în postarea sa:
„Domnule Bolojan, domnule Moldovan, sănătatea nu este o problemă de Excel care se rezolvă prin tăieri. Este un sistem viu, construit pentru oameni. Riști sănătatea și viața oamenilor.
România trebuie să continue să construiască. O să fie bine!”, scrie Alexandru Rogobete pe Facebook.
