Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Un pahar de suc de grapefruit, o salată mare cu spanac, un iaurt luat lângă antibiotic sau un pahar de vin la cină pot părea gesturi obișnuite. În anumite tratamente, însă, aceste alegeri pot schimba felul în care medicamentele sunt absorbite, metabolizate sau eliminate din organism.
Farmaciștii americani atrag atenția asupra a patru categorii frecvente care pot interfera cu medicamente folosite pentru colesterol, tensiune, infecții, tiroidă, anxietate, durere sau prevenirea cheagurilor de sânge. Lista include grapefruitul, legumele cu frunze verzi, lactatele și alcoolul. Riscul nu este același pentru toți pacienții și nu înseamnă că aceste alimente trebuie eliminate automat. Problema apare când ele sunt combinate cu anumite tratamente, fără ca pacientul să știe că poate exista o interacțiune.
Pentru unele medicamente, soluția poate fi distanțarea alimentului față de ora administrării. Pentru altele, cum este cazul grapefruitului, efectul poate dura multe ore, iar simpla mutare a pastilei dimineața sau seara nu rezolvă neapărat problema. De aceea, medicul sau farmacistul trebuie întrebat înainte ca pacientul să facă schimbări mari în dietă ori să înceapă suplimente.
Grapefruitul, fructul sănătos care poate crește periculos nivelul unor medicamente
Grapefruitul este una dintre cele mai cunoscute surse de interacțiuni aliment-medicament. FDA avertizează că sucul de grapefruit și fructul întreg pot modifica felul în care acționează unele medicamente administrate pe cale orală, iar anumite produse prescrise sau eliberate fără rețetă includ deja avertismente privind consumul de grapefruit.
Explicația ține de enzimele implicate în metabolizarea medicamentelor. Grapefruitul poate bloca o enzimă intestinală importantă, numită CYP3A4, iar medicamentul poate ajunge în sânge în cantități mai mari decât cele anticipate. Când nivelul din sânge crește, crește și riscul de reacții adverse. FDA menționează printre medicamentele afectate unele statine folosite pentru colesterol, unele medicamente pentru tensiune arterială, anumite medicamente anti-anxietate, medicamente pentru ritm cardiac anormal, antihistaminice și medicamente folosite după transplant.
Un exemplu relevant este cel al statinelor. O analiză publicată în The American Journal of Medicine arată că un pahar zilnic de suc de grapefruit poate crește puternic nivelurile de simvastatină și lovastatină în sânge, mai ales când este consumat în același timp cu medicamentul. Autorii au raportat creșteri de aproximativ 260% pentru aceste statine când sucul a fost administrat simultan și de aproximativ 90% când a fost băut la 12 ore distanță.
Consecințele pot fi serioase. Nivelurile prea mari ale unor statine pot crește riscul de afectare musculară, iar în cazuri rare pot apărea complicații severe. În cazul unor medicamente pentru tensiune, concentrații prea mari pot favoriza scăderea excesivă a tensiunii, amețeli sau leșin. Pentru alte medicamente, grapefruitul poate avea efect invers și poate reduce absorbția, așa cum FDA notează pentru fexofenadină, un antihistaminic cunoscut în multe țări sub numele Allegra. U.S. Food and Drug Administration
Partea dificilă este durata interacțiunii. Grapefruitul nu se comportă ca un aliment pe care îl poți „separa” ușor de tratament prin două sau trei ore. Farmaciștii avertizează că efectul poate persista până la 24 de ore, motiv pentru care pacienții care au pe prospect avertisment privind grapefruitul trebuie să îl evite, nu doar să îl consume la altă oră.
Legumele verzi și warfarina. Problema nu este salata, ci variația bruscă
Legumele cu frunze verzi sunt sănătoase și nu trebuie tratate ca un pericol. Spanacul, kale, broccoli, varza, salata verde, pătrunjelul sau varza de Bruxelles aduc fibre, folat și alți nutrienți utili. Totuși, ele conțin vitamina K, iar această vitamină poate modifica efectul warfarinei, un anticoagulant prescris pentru prevenirea cheagurilor de sânge.
Warfarina acționează prin mecanism legat de vitamina K. Dacă aportul de vitamina K crește brusc, efectul medicamentului poate scădea, iar sângele se poate coagula mai repede decât ar trebui pentru ținta stabilită de medic. Dacă aportul scade brusc, poate crește riscul de sângerare, deoarece balanța se mută în cealaltă direcție.
NHS explică în recomandările pentru pacienții care iau warfarină că vitamina K se găsește mai ales în legumele verzi cu frunze și că aportul trebuie menținut constant. Documentele pentru pacienți subliniază că nu se recomandă eliminarea completă a alimentelor bogate în vitamina K, deoarece legumele rămân parte a unei alimentații sănătoase.
Cambridge University Hospitals include pe lista alimentelor bogate în vitamina K sparanghelul, spanacul, kale, broccoli, varza, salata, pătrunjelul, varza de Bruxelles, fasolea verde, avocado, kiwi, afinele, murele, uleiul de soia, uleiul de rapiță, gălbenușul de ou, ficatul, natto și unele brânzeturi fermentate.
Mesajul pentru pacient este foarte concret. Dacă mănâncă zilnic o salată mică, medicul poate ajusta doza de warfarină în funcție de acest obicei. Dacă trece brusc la smoothie-uri verzi, porții mari de kale, suplimente cu vitamina K2 sau cure „detox”, INR-ul poate ieși din intervalul țintă. INR-ul este analiza care arată cât de repede se coagulează sângele și ghidează doza de warfarină.
Atenție însă la o confuzie frecventă. Această interacțiune este relevantă în special pentru warfarină și alte anticoagulante de tip antivitamina K. Anticoagulantele orale moderne, precum apixaban, rivaroxaban, edoxaban sau dabigatran, acționează diferit. Chiar și așa, pacientul nu ar trebui să decidă singur că poate schimba dieta sau suplimentele fără discuție cu medicul, mai ales dacă tratamentul a fost prescris pentru fibrilație atrială, tromboză, embolie pulmonară sau valve cardiace.
Lactatele pot reduce absorbția unor antibiotice și a tratamentului pentru tiroidă
Laptele, iaurtul și brânzeturile pot interfera cu anumite medicamente prin calciul pe care îl conțin. Problema apare mai ales la unele antibiotice, precum tetraciclinele și fluorochinolonele, folosite în anumite infecții. Calciul se poate lega de medicament în intestin și poate reduce absorbția acestuia. Rezultatul poate fi un tratament mai slab, iar infecția poate persista, deși pacientul ia pastilele conform prescripției.
Aceeași atenție este necesară și la levotiroxină, medicament folosit în hipotiroidism și în unele situații după cancer tiroidian. Mayo Clinic recomandă administrarea levotiroxinei dimineața, pe stomacul gol, cu cel puțin 30 până la 60 de minute înainte de micul dejun.
Calciul poate reduce absorbția tratamentului pentru tiroidă. Mayo Clinic recomandă ca produsele care conțin calciu să fie luate la cel puțin patru ore distanță de hormonii tiroidieni. Această recomandare se referă la suplimente cu calciu și antiacide, dar prudența se extinde și la alimentele foarte bogate în calciu, mai ales dacă sunt consumate aproape de ora pastilei.
Într-o discuție educațională publicată de Mayo Clinic Connect, specialiștii explică faptul că laptele, brânza și iaurtul conțin niveluri ridicate de calciu și pot afecta absorbția levotiroxinei dacă sunt consumate cu mai puțin de patru ore înainte sau după medicament.
Pentru pacienți, regula practică este simplă. Antibioticele și levotiroxina trebuie luate exact cum scrie pe prospect sau cum a indicat medicul. Dacă prospectul cere administrare pe stomacul gol sau distanță față de lactate, acea recomandare nu este formală. Ea poate influența cât medicament ajunge efectiv în organism.
Alcoolul poate amplifica efectele unor medicamente și poate crește riscul de accidente
Alcoolul nu este aliment în sens strict, dar apare des la masă și interacționează cu multe medicamente. National Institute on Alcohol Abuse and Alcoholism avertizează că alcoolul poate face unele medicamente mai puternice sau mai slabe și poate amplifica reacții precum somnolența, amețeala, scăderea atenției și afectarea coordonării.
Riscul este mai mare când alcoolul este combinat cu medicamente cu efect sedativ, precum unele antihistaminice, somnifere, anxiolitice, antidepresive, antipsihotice, opioide sau alte medicamente pentru durere. NIAAA arată că aceste combinații pot crește riscul de căderi, accidente rutiere și supradoze fatale, mai ales la persoanele vârstnice sau la cele care consumă mai mult alcool.
Alcoolul poate crea probleme și cu medicamente foarte folosite, precum aspirina sau ibuprofenul. Farmaciștii atrag atenția că alcoolul poate irita stomacul, iar combinația cu antiinflamatoare poate crește riscul de afectare gastrică sau sângerare.
O altă capcană este automedicația. Unele medicamente pentru răceală, alergii, tuse sau durere conțin mai multe substanțe active. NIAAA avertizează că multe produse populare pentru răceală, tuse, alergii sau durere au ingrediente multiple care pot reacționa cu alcoolul. De aceea, eticheta trebuie citită cu atenție, iar farmacistul trebuie întrebat dacă pacientul intenționează să consume alcool.
De ce interacțiunile aliment-medicament sunt ușor de ratat
Mulți pacienți întreabă medicul dacă pot lua două medicamente împreună, dar uită să spună ce suplimente folosesc, ce ceaiuri beau sau dacă au schimbat dieta. Interacțiunile cu alimentele sunt mai ușor de ignorat deoarece vin din lucruri considerate sănătoase sau banale.
Grapefruitul este un fruct. Spanacul este sănătos. Iaurtul pare o alegere bună în timpul antibioticelor. Un pahar de vin poate părea inofensiv. Totuși, în farmacologie, contează combinația, doza, ora administrării, boala tratată și sensibilitatea pacientului.
Uneori, problema se vede rapid. Apar amețeli, somnolență, greață, dureri musculare sau lipsa răspunsului la tratament. Alteori, pacientul nu simte nimic imediat, dar analizele se modifică. Așa se poate întâmpla la INR, la hormonii tiroidieni sau la concentrațiile unor medicamente.
Cum se iau medicamentele în siguranță când există riscul de interacțiuni
Primul pas este verificarea prospectului. Dacă pe cutie sau în prospect apare avertisment despre grapefruit, lactate, alcool, suplimente minerale sau vitamina K, recomandarea trebuie respectată. Prospectul nu poate acoperi toate situațiile personale, dar oferă indicii importante.
Al doilea pas este întrebarea directă la farmacie. Farmacistul poate spune dacă medicamentul trebuie luat cu mâncare, pe stomacul gol, separat de lactate sau fără alcool.
Al treilea pas este stabilirea unei rutine. Dacă un medicament trebuie luat dimineața, pe stomacul gol, pacientul poate seta o alarmă și poate lăsa micul dejun după intervalul recomandat. Dacă un antibiotic trebuie separat de lactate, orele meselor pot fi ajustate temporar. Dacă pacientul ia warfarină, porțiile de legume bogate în vitamina K ar trebui păstrate relativ constante de la o zi la alta.
Când trebuie cerut sfatul medicului
Sfatul medical este necesar înainte de schimbări majore în alimentație dacă pacientul ia warfarină, medicamente pentru inimă, statine, tratament pentru tiroidă, antibiotice, antiepileptice, antidepresive, anxiolitice, somnifere, opioide sau medicamente după transplant.
Medicul trebuie anunțat și dacă pacientul începe suplimente. Produsele cu calciu, fier, magneziu, vitamina K, vitamina D combinată cu K2, extracte de plante sau formule pentru „detox” pot interacționa cu tratamentele. Faptul că un produs se vinde fără rețetă nu îl face automat compatibil cu orice medicament.
O atenție aparte merită pacienții vârstnici, cei care iau multe medicamente, persoanele cu boli hepatice sau renale și pacienții care au avut episoade de sângerare, tromboză, aritmii sau transplant. În aceste cazuri, marja de siguranță poate fi mai mică.
Ce trebuie reținut
Grapefruitul poate crește nivelul unor medicamente în sânge și poate amplifica reacțiile adverse. Legumele verzi pot modifica efectul warfarinei dacă aportul de vitamina K variază brusc. Lactatele pot reduce absorbția unor antibiotice și a levotiroxinei. Alcoolul poate amplifica somnolența, amețeala, afectarea coordonării și riscul de accidente sau reacții severe cu numeroase medicamente.
Aceste informații nu înseamnă că pacientul trebuie să scoată din dietă alimente sănătoase fără motiv. Înseamnă că tratamentele frecvente trebuie luate cu reguli clare. Uneori, alimentul se poate consuma la distanță de pastilă. Alteori, cum se întâmplă cu grapefruitul, evitarea completă poate fi recomandarea sigură. În cazul warfarinei, cheia este stabilitatea, nu eliminarea legumelor verzi.
Cea mai bună întrebare la medic sau farmacist este una simplă: „Există alimente, băuturi sau suplimente pe care trebuie să le evit cât timp iau acest medicament?” Răspunsul poate preveni un tratament mai slab, reacții adverse inutile și complicații care pornesc de la combinații aparent nevinovate.
