Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
O sută de grame de iaurt simplu pe zi, alături de reducerea gustărilor, renunțarea la băuturile îndulcite și 30 de minute de mișcare de cel puțin trei ori pe săptămână, au fost asociate cu încetinirea ritmului îmbătrânirii biologice într-un studiu realizat în Japonia. Rezultatele sunt promițătoare, dar nu demonstrează că iaurtul, consumat separat, poate întineri organismul.
O schimbare relativ simplă a stilului de viață ar putea influența ritmul în care organismul îmbătrânește la nivel molecular.
Într-un studiu clinic desfășurat în Japonia, bărbații care au consumat zilnic iaurt probiotic, au primit recomandări alimentare și au făcut mișcare moderată au prezentat, după trei luni, o încetinire măsurabilă a ritmului îmbătrânirii biologice.
Diferența medie a fost de aproximativ 2,2%, potrivit cercetării publicate în revista științifică Aging.
Rezultatul nu înseamnă că participanții au devenit cu 2,2% mai tineri și nici că au câștigat automat ani de viață.
Cercetătorii au măsurat modificări epigenetice din sânge, nu durata efectivă a vieții sau apariția bolilor pe termen lung.
Cine a participat la studiu
Cercetarea a inclus 48 de bărbați japonezi supraponderali, cu vârste cuprinse între 50 și 74 de ani.
Participanții au fost împărțiți în două grupuri:
- un grup care a urmat intervenția timp de 12 săptămâni;
- un grup de control, care și-a continuat obiceiurile obișnuite.
Numărul redus de participanți este una dintre principalele limite ale cercetării.
De asemenea, rezultatele nu pot fi extinse automat la:
- femei;
- persoane cu greutate normală;
- persoane mai tinere;
- alte populații și grupuri etnice;
- persoane cu boli cronice severe.
Ce presupunea intervenția
Bărbații din grupul de intervenție nu au primit doar iaurt.
Programul a avut trei componente distincte.
100 de grame de iaurt simplu în fiecare zi
Participanții au consumat zilnic 100 de grame de iaurt probiotic simplu.
Această cantitate este echivalentă cu un recipient mic sau cu aproximativ jumătate dintr-un pahar obișnuit de iaurt.
Nu este clar dacă aceleași rezultate ar apărea după consumarea oricărui tip de iaurt.
Produsele pot diferi prin:
- tulpinile bacteriene;
- numărul microorganismelor vii;
- cantitatea de zahăr;
- conținutul de grăsime;
- proteine;
- adaosuri;
- modul de păstrare.
Iaurturile cu mult zahăr adăugat nu sunt echivalente nutrițional cu un produs simplu, neîndulcit.
Consiliere alimentară personalizată
Participanții au primit recomandări pentru:
- evitarea mâncatului excesiv;
- reducerea gustărilor frecvente;
- eliminarea băuturilor cu zahăr;
- îmbunătățirea structurii generale a meselor.
Așadar, cercetătorii au modificat întregul comportament alimentar, nu doar un singur aliment.
Reducerea băuturilor îndulcite și a gustărilor poate scădea aportul de zahăr și calorii și poate îmbunătăți controlul glicemiei și sănătatea metabolică.
Cel puțin 30 de minute de mișcare
Bărbații au fost sfătuiți să meargă pe jos sau să folosească un aparat de tip stepper aproximativ 30 de minute pe zi, cel puțin trei zile pe săptămână.
Programul nu presupunea sport intens.
Era o formă accesibilă de activitate aerobă moderată, ușor de integrat în rutina zilnică.
Ce este vârsta biologică
Vârsta cronologică este numărul anilor trecuți de la naștere.
Vârsta biologică încearcă să descrie cât de „uzat” sau cât de sănătos este organismul în comparație cu alte persoane de aceeași vârstă.
Două persoane de 60 de ani pot avea:
- capacități fizice diferite;
- sănătate cardiovasculară diferită;
- grade diferite de inflamație;
- funcție renală diferită;
- risc diferit de boală și deces.
Cercetătorii încearcă să măsoare aceste diferențe prin biomarkeri, inclusiv prin modificări epigenetice.
Cum a fost măsurat ritmul îmbătrânirii
Oamenii de știință au recoltat sânge înainte și după cele 12 săptămâni.
Ei au analizat modificările de metilare a ADN-ului, adică atașarea unor mici grupări chimice în anumite regiuni ale ADN-ului.
Metilarea nu modifică secvența genetică propriu-zisă, dar poate influența modul în care genele sunt activate sau dezactivate.
Tiparele de metilare se schimbă odată cu vârsta și pot fi folosite pentru construirea așa-numitelor ceasuri epigenetice.
Studiul a utilizat instrumentul DunedinPACE.
DunedinPACE funcționează ca un „vitezometru”
Unele ceasuri epigenetice încearcă să estimeze vârsta biologică acumulată, asemănător unui kilometraj care arată distanța parcursă.
DunedinPACE încearcă să măsoare viteza cu care îmbătrânește organismul în momentul evaluării.
A fost descris de cercetători drept un fel de vitezometru al îmbătrânirii.
O valoare mai mare ar indica un ritm mai rapid, iar o valoare mai mică, un ritm mai lent.
Instrumentul se bazează pe modificările de metilare observate în probele de sânge și a fost dezvoltat folosind date din studiul longitudinal Dunedin, desfășurat în Noua Zeelandă.
Ceasurile epigenetice sunt utile în cercetare, dar nu reprezintă încă teste clinice capabile să spună cu certitudine cât va trăi o persoană.
Ritmul îmbătrânirii a încetinit cu aproximativ 2,2%
După 12 săptămâni, grupul care a consumat iaurt, și-a ajustat alimentația și a făcut mișcare a prezentat o reducere semnificativă statistic a valorii DunedinPACE, comparativ cu grupul de control.
În medie, ritmul biologic măsurat al îmbătrânirii a încetinit cu aproximativ 2,2%.
Această diferență este mică în termeni absoluți, dar cercetătorii o consideră relevantă pentru o intervenție:
- neinvazivă;
- relativ ușor de urmat;
- fără medicamente;
- cu durata de doar trei luni.
Nu se știe însă dacă efectul s-ar păstra după oprirea programului sau dacă s-ar amplifica după mai mulți ani.
Efectul nu a depins direct de scăderea în greutate
Un rezultat interesant este că modificarea ritmului de îmbătrânire nu a fost explicată direct de schimbarea indicelui de masă corporală.
Cu alte cuvinte, încetinirea markerului epigenetic nu a apărut numai la participanții care au slăbit cel mai mult.
De asemenea, rezultatul nu a fost corelat clar cu numărul exact de sesiuni de mișcare înregistrate.
Aceasta sugerează că schimbările metabolice și epigenetice pot apărea chiar înaintea unei scăderi mari și vizibile în greutate.
Totuși, studiul este prea mic pentru a stabili cu precizie care componentă a contribuit cel mai mult.
A fost observată și o modificare legată de funcția renală
Cercetătorii au raportat o îmbunătățire a unui anumit marker de metilare a ADN-ului asociat cu funcția renală.
Rezultatul nu înseamnă că iaurtul tratează bolile de rinichi.
Un marker epigenetic asociat unui organ nu este echivalent cu o îmbunătățire clinică demonstrată prin:
- creatinină;
- rata de filtrare glomerulară;
- analize urinare;
- reducerea bolii renale;
- scăderea riscului de insuficiență renală.
Pentru confirmare ar fi necesare studii mai mari, care să includă și evaluări clinice ale funcției rinichilor.
De ce ar putea ajuta iaurtul probiotic
Iaurtul poate conține microorganisme vii capabile să influențeze microbiomul intestinal.
Microbiomul participă la:
- digestie;
- metabolism;
- funcționarea sistemului imunitar;
- producerea unor metaboliți;
- integritatea barierei intestinale;
- reglarea inflamației.
Îmbătrânirea este asociată frecvent cu modificări ale microbiomului și cu inflamație cronică de intensitate redusă.
Teoretic, probioticele pot influența acești factori.
Iaurtul mai oferă:
- proteine;
- calciu;
- fosfor;
- vitamina B12;
- în funcție de produs, vitamina D;
- peptide rezultate în timpul fermentării.
Dar studiul nu a demonstrat că modificarea microbiomului a fost mecanismul responsabil pentru rezultatul epigenetic.
Mișcarea poate influența îmbătrânirea biologică
Activitatea fizică regulată este asociată cu beneficii pentru:
- inimă;
- tensiune arterială;
- sensibilitatea la insulină;
- masa musculară;
- creier;
- inflamație;
- sănătatea oaselor;
- mortalitatea generală.
Chiar și mersul în ritm moderat poate îmbunătăți capacitatea cardiorespiratorie și controlul metabolic.
În acest studiu, participanții au făcut doar aproximativ 90 de minute de mișcare pe săptămână, dacă au respectat recomandarea minimă.
Această cantitate este mai mică decât ținta generală de cel puțin 150 de minute de activitate aerobă moderată pe săptămână recomandată adulților de Organizația Mondială a Sănătății.
Reducerea gustărilor și a băuturilor dulci poate conta la fel de mult
Eliminarea băuturilor îndulcite poate reduce rapid aportul caloric fără să scadă cantitatea de alimente nutritive.
Consumul frecvent de asemenea băuturi este asociat cu:
- creștere în greutate;
- diabet de tip 2;
- ficat gras;
- risc cardiovascular;
- sănătate metabolică mai slabă.
Evitarea mâncatului excesiv poate modifica nivelurile insulinei și modul în care organismul gestionează energia.
Prin urmare, nu se poate spune că iaurtul a produs singur efectul observat.
Rezultatul a fost comparat cu restricția calorică
Autorii au remarcat că reducerea de aproximativ 2,2% este comparabilă cu efectul observat în studiul american CALERIE.
În acel studiu, peste 200 de adulți fără obezitate au fost repartizați într-un grup cu restricție calorică sau într-un grup care și-a continuat dieta obișnuită.
Participanții trebuiau să reducă aportul energetic cu aproximativ 25% timp de doi ani, deși reducerea realizată efectiv a fost mai modestă.
Analiza publicată în Nature Aging a arătat o încetinire de aproximativ 2–3% a ritmului îmbătrânirii măsurat prin DunedinPACE.
Nu toate ceasurile epigenetice analizate au indicat însă același efect.
Această diferență arată că rezultatele pot depinde de instrumentul folosit.
O încetinire de 2,2% nu înseamnă că viața se prelungește cu 2,2%
Nu se poate transforma direct rezultatul într-un anumit număr de luni sau ani de viață.
Studiul nu a urmărit dacă participanții:
- au trăit mai mult;
- au făcut mai puține boli cardiovasculare;
- au dezvoltat mai rar cancer;
- au avut mai puțină demență;
- au avut un risc mai mic de deces.
Pentru aceste concluzii ar fi necesară urmărirea a mii de persoane timp de mulți ani.
Un biomarker poate indica o schimbare biologică favorabilă fără ca aceasta să se traducă neapărat într-un beneficiu clinic major.
De ce ceasurile epigenetice trebuie interpretate prudent
Ceasurile de îmbătrânire reprezintă un domeniu promițător, dar încă în dezvoltare.
Nu se știe întotdeauna dacă modificările de metilare:
- produc îmbătrânirea;
- sunt consecințe ale îmbătrânirii;
- reflectă alte procese metabolice;
- se modifică temporar ca răspuns la dietă;
- prezic în aceeași măsură sănătatea tuturor populațiilor.
Două teste epigenetice pot oferi rezultate diferite pentru aceeași persoană, deoarece măsoară seturi diferite de regiuni ale ADN-ului și au fost construite pentru scopuri diferite.
Aceste teste nu sunt recomandate de rutină pentru luarea deciziilor medicale.
Principalele limite ale cercetării
Autorii au recunoscut mai multe limite importante.
Numai 48 de participanți
Un eșantion atât de mic poate amplifica efectul întâmplării și face dificilă identificarea diferențelor reale dintre componentele intervenției.
Studiul a durat doar 12 săptămâni
Trei luni sunt suficiente pentru observarea unor modificări moleculare, dar nu pentru a demonstra beneficii de durată.
Toți participanții erau bărbați
Nu se știe dacă femeile ar răspunde în același mod.
Modificările hormonale, compoziția corporală și microbiomul pot influența rezultatele.
Participanții erau japonezi și supraponderali
Dieta de bază, genetica, mediul și obiceiurile culturale pot afecta răspunsul la intervenție.
Au fost modificate trei lucruri simultan
Participanții au consumat iaurt, și-au schimbat alimentația și au făcut mișcare.
Fără grupuri separate nu se poate afla cât a contribuit fiecare element.
Ar fi fost necesare, de exemplu, grupuri care să primească:
- numai iaurt;
- numai consiliere alimentară;
- numai mișcare;
- iaurt și mișcare;
- toate cele trei componente.
Ce nu demonstrează studiul
Cercetarea nu demonstrează că:
- iaurtul întinerește organismul;
- orice iaurt are același efect;
- 100 de grame reprezintă doza ideală;
- probioticele prelungesc viața;
- efectul apare și la femei;
- rezultatul se păstrează pe termen lung;
- iaurtul poate înlocui medicamentele sau tratamentul bolilor;
- persoanele care nu tolerează lactatele trebuie să le consume.
Titlul despre „alimentul care încetinește îmbătrânirea” trebuie, prin urmare, interpretat cu prudență.
Ce tip de iaurt poate fi ales
Pentru consumul obișnuit, o alegere rezonabilă este un iaurt:
- simplu;
- fără zahăr adăugat;
- cu fermenti vii;
- cu o listă scurtă de ingrediente;
- cu un conținut de grăsime potrivit nevoilor individuale;
- fără arome și siropuri inutile.
Persoanele cu diabet sau care încearcă să controleze greutatea trebuie să verifice mai ales cantitatea de zaharuri adăugate.
Iaurtul grecesc poate furniza mai multe proteine, dar nu este neapărat identic cu produsul probiotic utilizat în studiu.
Cine trebuie să fie prudent
Iaurtul nu este potrivit tuturor.
Este necesară atenție în cazul:
- alergiei la proteinele laptelui;
- intoleranței severe la lactoză;
- unor boli digestive active;
- dietelor prescrise pentru boala renală;
- persoanelor cu imunitate profund compromisă, în cazul anumitor produse probiotice;
- copiilor foarte mici, dacă produsul nu este adecvat vârstei.
Persoanele cu intoleranță la lactoză tolerează uneori iaurtul mai bine decât laptele, deoarece bacteriile contribuie la descompunerea lactozei. Toleranța diferă însă de la o persoană la alta.
Schimbarea importantă este combinația de obiceiuri
Cea mai corectă concluzie nu este că un aliment banal poate opri îmbătrânirea.
Studiul sugerează că o combinație accesibilă de comportamente poate modifica, cel puțin pe termen scurt, un marker molecular al ritmului de îmbătrânire:
- o porție mică de iaurt simplu;
- mai puține băuturi îndulcite;
- mai puține gustări inutile;
- evitarea excesului alimentar;
- mers sau mișcare moderată regulată.
Aceste obiceiuri sunt deja susținute de recomandările generale pentru sănătatea metabolică și cardiovasculară.
Noutatea cercetării constă în faptul că modificările au fost observate și într-un marker epigenetic al îmbătrânirii.
Rezultatul este promițător, dar preliminar. Până când studii mai mari și mai lungi vor confirma efectul, iaurtul trebuie privit ca parte a unei alimentații echilibrate, nu ca un tratament antiîmbătrânire.
