Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Cancerul oral nu este legat doar de fumat, alcool sau infecția cu HPV. Acestea rămân cele mai importante riscuri cunoscute, dar cercetările din ultimii ani arată că și alimentația poate influența sănătatea gurii pe termen lung.
Unul dintre alimentele analizate tot mai atent este carnea procesată. Baconul, cârnații, salamul, șunca, crenvurștii și mezelurile folosite în sandvișuri pot contribui la un mediu proinflamator în cavitatea orală și pot expune organismul la compuși formați în timpul procesării sau gătirii la temperaturi înalte.
Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului, parte a Organizației Mondiale a Sănătății, clasifică mezelurile și alte tipuri de carne procesată drept carcinogene pentru oameni. Clasificarea se bazează în principal pe dovezile pentru cancer colorectal, însă studiile au analizat și posibile legături cu alte cancere ale tubului digestiv și ale cavității orale.
De ce carnea procesată poate deveni problematică
Carnea procesată este carnea modificată prin sărare, afumare, maturare, fermentare sau adăugare de conservanți pentru gust și durată mai mare de păstrare. În această categorie intră baconul, cârnații, hot dogii, salamul, șunca, pastrama și multe produse feliate pentru sandvișuri.
Problema nu ține doar de carne în sine, ci de substanțele care apar în procesare. Nitrații și nitriții folosiți ca aditivi pot contribui la formarea compușilor N-nitrozo, o categorie de substanțe analizate pentru potențialul lor carcinogen.
O analiză publicată în PLOS ONE a asociat consumul ridicat de carne procesată cu un risc mai mare de cancer al cavității orale și orofaringelui. Autorii au observat această legătură pentru carnea procesată, dar nu au găsit aceeași asociere clară pentru carnea totală, carnea roșie sau carnea albă.
Gătirea la temperaturi înalte poate adăuga un risc suplimentar
Baconul prăjit până devine crocant, cârnații arși pe grătar sau carnea afumată intens pot conține compuși formați la temperaturi mari. Aceștia nu sunt specifici doar cărnii procesate, dar apar frecvent în alimentele prăjite, arse, afumate sau gătite direct pe flacără.
National Cancer Institute explică faptul că aminele heterociclice și hidrocarburile aromatice policiclice se formează atunci când carnea este gătită prin metode precum prăjirea în tigaie sau frigerea directă pe flacără. În experimente de laborator, acești compuși au fost mutageni, adică au produs modificări ale ADN-ului care pot crește riscul de cancer.
Asta nu înseamnă că o felie de bacon consumată ocazional duce la cancer oral. Riscul apare mai ales când astfel de alimente devin o obișnuință, iar dieta este săracă în legume, fructe, fibre și alimente cu efect protector.
Inflamația cronică din gură contează mai mult decât pare
Cavitatea orală este expusă zilnic la alimente, băuturi, bacterii, fum, alcool și iritanți. În mod normal, țesuturile se repară constant. Când există o stare de inflamație persistentă, capacitatea de reparare poate scădea, iar celulele afectate pot acumula modificări.
Dr. Kelly F. Moyer, medic ORL și profesor asistent la University of Maryland School of Medicine, atrage atenția că alimentele care întrețin inflamația pot crea, în timp, un mediu mai favorabil pentru apariția unor leziuni. Carnea procesată se află printre alimentele vizate, mai ales când este consumată des.
În cazul cărnii roșii procesate, fierul hemic poate contribui și el la formarea unor compuși implicați în procese de oxidare și inflamație. Efectul depinde de cantitate, frecvență, mod de preparare și restul alimentației.
Microbiomul oral poate fi afectat de dietă
Gura găzduiește sute de specii de bacterii. Multe dintre ele sunt utile și participă la menținerea sănătății orale. Când echilibrul dintre aceste microorganisme se schimbă, apare disbioza, o stare asociată cu inflamație, boli gingivale și, potrivit unor cercetări recente, cu riscuri mai mari pentru anumite forme de cancer.
O analiză publicată în Frontiers in Immunology arată că disbioza orală poate influența cancerul prin inflamație cronică și prin metaboliți capabili să afecteze celulele. O altă cercetare publicată în Cancers descrie legătura dintre microbiomul oral, inflamație și cancerele din zona capului și gâtului.
Dieta joacă un rol important în acest echilibru. Alimentele ultraprocesate, excesul de zahăr, alcoolul și carnea procesată pot favoriza un mediu oral mai inflamat, în timp ce legumele, fructele, fibrele și igiena corectă susțin un microbiom mai stabil.
Semnele de cancer oral care nu trebuie ignorate
Cancerul oral poate apărea pe limbă, gingii, buze, mucoasa obrajilor, cerul gurii, planșeul bucal sau în zona orofaringelui. Uneori, primele semne sunt puse pe seama unei afte, a unei iritații de la un dinte sau a unei mușcături accidentale.
American Cancer Society recomandă evaluare medicală pentru leziunile din gură care nu se vindecă, durerea persistentă, petele roșii sau albe, nodulii, îngroșările, dificultățile la mestecat sau înghițit, amorțeala limbii ori a buzelor și schimbările de voce.
O rană care nu se vindecă în două-trei săptămâni trebuie verificată de medic sau stomatolog. Nu toate leziunile sunt canceroase, dar un diagnostic pus devreme poate schimba mult opțiunile de tratament.
Fumatul, alcoolul și HPV rămân cele mai mari riscuri
Alimentația contează, dar nu trebuie să eclipseze principalele riscuri cunoscute. Fumatul, tutunul de mestecat, consumul ridicat de alcool și infecția cu HPV rămân cei mai importanți factori implicați în cancerul oral și orofaringian.
Centers for Disease Control and Prevention arată că HPV poate infecta zona gurii și a gâtului și este implicat în multe cancere orofaringiene. Vaccinarea HPV reduce riscul infecțiilor cu tipurile de virus asociate cu mai multe forme de cancer.
Alcoolul irită mucoasa orală și poate crește absorbția altor substanțe carcinogene, mai ales la persoanele care fumează. Asocierea dintre alcool și tutun este una dintre cele mai periculoase combinații pentru cavitatea orală.
Cum poți reduce riscul fără să intri în panică
Reducerea riscului nu înseamnă să transformi fiecare masă într-un calcul medical. Înseamnă să nu faci din mezeluri și carne procesată o prezență zilnică.
În locul sandvișurilor cu salam sau șuncă procesată, pot fi alese variante cu ou, hummus, pește, pui gătit simplu, brânză proaspătă, legume și verdețuri. La micul dejun, baconul zilnic poate fi înlocuit cu iaurt grecesc, ovăz, nuci, fructe sau omletă cu legume.
American Institute for Cancer Research recomandă limitarea cărnii procesate și o alimentație bazată pe legume, fructe, cereale integrale și leguminoase. Nu este nevoie de perfecțiune, ci de schimbări repetate suficient de des încât să modifice dieta de zi cu zi.
Mesajul medicilor
Carnea procesată nu este singura cauză a cancerului oral și nu are același impact ca fumatul, alcoolul în exces sau infecția cu HPV. Totuși, consumul frecvent poate adăuga un risc evitabil, mai ales într-o dietă deja săracă în alimente protectoare.
Pentru sănătatea gurii, cele mai importante măsuri rămân evitarea tutunului, reducerea alcoolului, vaccinarea HPV la vârstele recomandate, controalele stomatologice regulate, igiena orală zilnică și o dietă cu mai puține alimente procesate.
Dacă mezelurile apar ocazional în alimentație, riscul individual nu trebuie dramatizat. Dacă apar zilnic, în sandvișuri, mic dejunuri rapide, hot dogi sau platouri de aperitive, merită reduse. Gura este primul loc în care dieta intră în contact cu organismul, iar efectele obiceiurilor zilnice se pot aduna în timp.
