Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Un accident vascular cerebral poate apărea brusc, iar primele minute pot face diferența în ceea ce privește evoluția pacientului. Medicul Mihail Pautov povestește că a trecut recent printr-o astfel de situație chiar în propria familie și că recunoașterea imediată a semnelor a permis intervenția rapidă.
Experiența personală l-a determinat să vorbească din nou despre un lucru esențial: oamenii din jurul pacientului sunt, de multe ori, primii care pot observa că ceva nu este în regulă și pot declanșa intervenția sistemului medical.
„Recent am fost pus în situația de a recunoaște un AVC în propria familie, iar faptul că știam semnele a făcut diferența dintre un om care probabil rămânea cu sechele și un om care și-a revenit și a plecat din spital, după câteva zile de internare, complet recuperat. Sistemul competent a venit în întâmpinare și asta face să pot povesti această întâmplare cu final fericit.”
Potrivit medicului, faptul că se afla în apropierea pacientului în momentul producerii accidentului a permis identificarea rapidă a simptomelor. Nu au fost necesare minute întregi de observație pentru a înțelege că este vorba despre o urgență medicală.
„În ziua accidentului, împrejurările, și o bună doză de noroc, au făcut să fiu acolo. Am recunoscut ce se întâmplă în primele zece secunde de când am văzut pacientul, am putut să îl așez într-o poziție de siguranță, am sunat la 112 și am descris pe loc, cu lux de amănunte, fiecare semn.”
De la apelul la 112 până la tromboliză au trecut mai puțin de 45 de minute
După apelul la 112, intervenția medicală s-a desfășurat rapid. Ambulanța a ajuns în mai puțin de zece minute, iar pacientul a fost transportat la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca.
Acolo, evaluarea neurologică și investigațiile necesare au fost efectuate într-un interval scurt, iar medicii au putut începe tratamentul specific.
„Ambulanța a ajuns în mai puțin de zece minute. În următoarele zece, pacientul era la Spitalul de Urgență Floreasca. La mai puțin de zece minute de la sosirea în spital se făcea tomografia cerebrală la indicația medicului neurolog, iar la mai puțin de zece minute după tomografie era deja instituit protocolul de tromboliză. Cu totul, de la apelul telefonic până la tromboliză au trecut sub 45 de minute.”
Medicul atrage atenția că un astfel de rezultat nu depinde doar de rapiditatea unei singure persoane. În spatele intervenției se află întregul lanț medical, de la preluarea apelului de urgență până la evaluarea pacientului și tratamentul administrat în spital.
„Asta nu s-a întâmplat din pură întâmplare, ci pentru că în România există un program național pentru tratamentul AVC-ului acut și pentru că de la dispecerat până la neurolog au lucrat oameni care știu exact ce au de făcut. Asta trebuie spus, în special într-o țară în care vorbim mai mult despre ce nu merge.”
Ce este tromboliza și când poate fi făcută
În cazul unui AVC ischemic, produs prin blocarea unei artere cerebrale de către un cheag, tromboliza este una dintre metodele de tratament care poate fi utilizată la pacienții eligibili.
Procedura presupune administrarea intravenoasă a unui medicament care ajută la dizolvarea cheagului și la restabilirea circulației sanguine către zona afectată a creierului. Eligibilitatea pentru tromboliză este stabilită de echipa medicală după evaluarea pacientului și efectuarea investigațiilor necesare.
„Tromboliza e o procedură de urgență care se face, de regulă, în primele patru ore și jumătate de la primele semne. Se administrează intravenos, sub urmărire medicală, o substanță foarte puternică, capabilă să dizolve cheagul care a blocat artera din creier și a produs accidentul vascular.”
Tocmai de aceea, timpul scurs de la apariția simptomelor până la solicitarea ajutorului medical este atât de important. Fereastra terapeutică nu trebuie interpretată însă ca pe un interval în care pacientul poate aștepta acasă. Cu cât evaluarea și tratamentul sunt realizate mai repede, cu atât medicii au mai multe opțiuni pentru intervenție, în funcție de situația concretă.
De ce este periculos să așteptăm să treacă simptomele
Una dintre cele mai mari probleme în cazul unui AVC este că primele simptome pot fi interpretate greșit. O persoană care începe brusc să vorbească neclar, are o parte a feței căzută sau nu mai poate ridica un braț poate părea doar obosită, amețită ori dezorientată.
Uneori, cei din jur aleg să aștepte pentru a vedea dacă starea se îmbunătățește. Alteori, pacientului i se oferă apă sau este dus să se odihnească. În cazul unei suspiciuni de AVC, această abordare poate întârzia accesul la tratament.
„Nu sunt puține cazurile în care oamenii apropiați confundă semnele unui AVC cu beția, cu demența, cu lipsa de somn, cu o amețeală sau cu o simplă durere de cap. Îl duc pe om să se întindă puțin, îi dau un pahar cu apă și așteaptă să treacă. Între timp, în creier se pierd aproximativ un milion nouă sute de mii de neuroni în fiecare minut în care nu se face nimic.”
Ideea esențială este că apariția bruscă a unor simptome neurologice trebuie tratată ca o urgență. Nu este nevoie ca persoana care observă simptomele să pună singură diagnosticul. Este suficient să recunoască semnele și să solicite ajutor medical.
Regula AVC-T: cum putem recunoaște semnele unui AVC
Pentru a face mai ușoară memorarea principalelor semne, Mihail Pautov propune regula AVC-T, inspirată de acronimul FAST folosit la nivel internațional pentru recunoașterea rapidă a accidentului vascular cerebral.
Litera A se referă la asimetria feței. Una dintre cele mai ușor de observat modificări este căderea unei părți a feței, în special în zona gurii. Persoanei i se poate cere să zâmbească, iar asimetria poate deveni evidentă.
„A vine de la Asimetria feței. Fața se schimbă și o vezi. E căzută pe o parte, colțul gurii atârnă, iar dacă îi ceri omului să zâmbească, zâmbetul iese strâmb, doar pe jumătate de față.”
Vorbirea este un alt semnal important. Un AVC poate afecta capacitatea unei persoane de a vorbi, de a găsi cuvintele potrivite sau de a înțelege și reproduce corect o propoziție. Modificarea apare de regulă brusc și poate fi observată de cei din jur.
„V vine de la Vorbire. Nu mai vorbește, vorbește greu, nu pronunță corect sau spune cuvinte fără sens. Cere-i să repete o propoziție simplă și o să vezi imediat că nu poate.”
Cea de-a treia literă se referă la căderea unui braț. Persoanei i se poate cere să ridice ambele brațe și să le mențină în aceeași poziție. Dacă unul dintre brațe nu poate fi ridicat sau începe să coboare, poate fi vorba despre o slăbiciune apărută brusc, care necesită evaluare medicală urgentă.
„C vine de la Căderea unui braț. Cere-i să ridice ambele brațe și să le țină așa. Unul cade, sau nu poate fi ridicat deloc. Același lucru se poate întâmpla și la picior, pe aceeași parte a corpului.”
Ultima literă este T, de la timp sau telefon. Este momentul în care suspiciunea trebuie transformată imediat în acțiune: se sună la 112.
„T vine de la telefon sau de la Timp, și e litera care contează cel mai mult. Suni acum, nu peste zece minute, nu îi dai apă, nu îl lași să se întindă puțin, nu aștepți să vezi dacă trece. E mult mai bine să suni degeaba și să anulezi după aceea, decât să aștepți și să ajungi prea târziu.”
Formula propusă de medic este, astfel, ușor de reținut: asimetrie, vorbire, căderea unui braț și timp.
„Asimetrie – Vorbire – Cădere de braț – Timp! AVC-T!”
Ce trebuie să facem când suspectăm un accident vascular cerebral
În cazul apariției bruște a unor semne precum asimetria feței, dificultățile de vorbire sau slăbiciunea unui braț ori a unui picior, este important ca persoana să fie evaluată cât mai repede de serviciile medicale de urgență.
Apelul la 112 trebuie făcut imediat. Este important ca apariția simptomelor să fie comunicată dispecerului cât mai clar și să fie menționat momentul la care acestea au început sau ultima oră la care persoana era cunoscută ca fiind în stare normală.
Nu trebuie așteptat ca simptomele să dispară și nu trebuie încercat un „test” prelungit acasă. Chiar dacă manifestările se ameliorează sau dispar, situația poate reprezenta o urgență medicală și necesită evaluare.
De asemenea, nu toate accidentele vasculare cerebrale se manifestă identic. Pot apărea și alte simptome neurologice bruște, motiv pentru care orice schimbare neașteptată și importantă a stării neurologice trebuie luată în serios.
„Fiecare minut va conta enorm de mult”
Experiența prin care a trecut Mihail Pautov în propria familie este, în esență, un exemplu despre cât de importantă poate fi recunoașterea rapidă a unui AVC.
Nu este nevoie ca persoana care se află lângă pacient să fie medic pentru a observa că fața s-a schimbat brusc, că vorbirea nu mai este normală sau că un braț nu mai poate fi controlat. Ceea ce contează este ca aceste semne să fie recunoscute și să fie urmat imediat pasul esențial: apelarea serviciului de urgență.
„Reține semnele astea și să sperăm că nu o să ai nevoie de ele niciodată. Statistica ne spune însă că aproximativ unul din patru adulți face un accident vascular cerebral în cursul vieții, iar dacă punem la socoteală și oamenii din jurul nostru, aproape fiecare dintre noi va fi, la un moment dat, singura persoană din cameră care poate recunoaște ce se întâmplă și poate ajuta real acel pacient în nevoie.”
Mesajul medicului pornește dintr-o experiență personală, dar se adresează tuturor celor care ar putea fi, într-o zi, prima persoană care observă un AVC. În astfel de situații, diferența poate fi făcută nu de un gest complicat, ci de capacitatea de a recunoaște semnele și de a cere ajutor fără întârziere.
„Și în acea zi, în acel moment, fiecare minut va conta enorm de mult.”
