Analiza care detectează cancerul înainte de apariția simptomelor. Este gratuită cu cardul de sănătate

Analiza care detectează cancerul înainte de apariția simptomelor. Este gratuită cu cardul de sănătate
Analiza care detectează cancerul înainte de apariția simptomelor. Este gratuită cu cardul de sănătate

Se spune, pe bună dreptate, că Babeș-Papanicolau este testul care poate salva viața femeilor. Analiza identifică din timp schimbări precum celule cervicale anormale sau atipice asociate cu cancerul de col uterin.

Prima testare este bine să se facă la cel mult 3 ani de la debutul vieții sexuale. Apoi, se recomandă testarea anuală.

După 3 rezultate normale, testul se poate face o dată la 2 ani. Este o analiză cât se poate de simplă, care presupune recoltarea de celule de la suprafața colului cu ajutorul unei periuțe de plastic sau a unui tampon de bumbac.

Cum te pregătești

Cu 2 zile înainte de efectuarea testului Babeș-Papanicolau, trebuie evitate contactele sexuale, spălăturile vaginale și aplicarea de ovule. Este de preferat ca testul să se facă între ziua a 10-a și a 20-a după prima zi a ultimului ciclu. Evită folosirea tampoanelor intravaginale.

Cum interpretezi analiza

Rezultatul testului Babeș-Papanicolau poate arăta astfel:

·       Normal. În acest caz, nu sunt motive de îngrijorare; este însă nevoie să repeți analiza anual.

·       Modificări atipice benigne – probabil este vorba de o inflamație sau infecție ce necesită tratament și urmărire.

·       Citologie anormală:

–         ASC-US – celule scuamoase atipice cu semnificație nedeterminată. Acest rezultat poate include infecția cu HPV, de aceea, medicul va recomanda testarea de identificare a acesteia.

–         L-SIL – leziune intraepitelială scuamoasă de grad scăzut. Este nevoie de repetarea testului după 6-9 luni și de efectuare a colopscopiei.

–         H-SIL – leziune intraepitelială scuamoasă de grad înalt. Se recomandă colposcopie și biopsie.

–         ASC-H – celule atipice care nu întrunesc toate condițiile pentru a fi încadrate ca H-SIL.

·       Anomalii ale celulelor glandulare:

–         AGC – celule glandulare atipice; este nevoie de biopsie.

–         AIS – celule precanceroase la nivelul țesutului glandular.

–         Adeconarcinom – cancer; este nevoie de conduită terapeutică urgentă.

Testul Babeș-Papanicolau este inclus pe lista analizelor anuale gratuite, pentru persoanele care au asigurare de sănătate. Screeningul este disponibil femeilor cu vârsta între 25 şi 64 de ani, printr-o scrisoare de trimitere oferită de medicul de familie. 

Factori de risc pentru cancerul de col uterin

Aproape toate cazurile de cancer de col uterin apar la femeile care au fost anterior infectate cu virusul papiloma uman (HPV). HPV este de fapt numele unui grup de virusuri şi nu a unui singur virus. Există mai mult de 100 de tipuri diferite.

HPV se răspândeşte în timpul actului sexual şi se consideră ca fiind frecvent întâlnit.

Se estimează că 1 din 3 femei va contracta o infecţie cu HPV în doi ani de la începerea unei vieţi sexuale regulate.

Anumite tipuri de HPV nu determină simptome depistabile, iar infecţia va trece fără a necesita tratament.

Neoplazia cervicală intraepitelială (CIN)

De regulă, cancerul de col uterin se dezvoltă în mai mulţi ani. Înainte de dezvoltarea cancerului, celulele colului uterin arată deseori schimbări, cunoscute ca neoplazia cervicală intraepitelială (CIN). CIN este o afecţiune pre-canceroasă. Afecţiunile pre-canceroase nu implică un risc imediat pentru sănătate, însă în viitor acestea se pot dezvolta în cancer complet avansat. Cu toate acestea, majoritatea femeilor care au CIN nu dezvoltă cancer de col uterin.

Alţi factori de risc

Factorii de risc cunoscuţi includ:

  • Fumatul – femeile care fumează prezintă un risc de două ori mai mare de a face cancer de col uterin în comparaţie cu cele nefumătoare; acest lucru se poate datora efectelor dăunătoare ale substanţelor chimice din tutun asupra celulelor colului uterin.
  • Sistemul imunitar slăbit – care poate fi rezultatul folosirii unor anumite medicamente, cum ar fi medicamentele imuno-supresoase, care sunt folosite pentru a împiedica respingerea organelor donate, sau ca rezultat al unei afecţiuni precum HIV/SIDA.
  • Folosirea pilulelor contraceptive cu administrare orală timp de mai mult de cinci ani – se consideră că femeile care folosesc astfel de pilule prezintă un risc de două ori mai mare de a dezvolta cancer de col uterin în comparaţie cu cele care nu folosesc astfel de pilule.
  • Copiii (riscul este cu atât mai mare cu cât aveţi mai mulţi copii) – femeile care au doi copii prezintă risc de două ori mai mare de a dezvolta cancer de col uterin spre deosebire de femeile care nu au deloc copii. Motivul pentru legătura dintre cancerul de col uterin şi naştere este neclar. O teorie arată că modificările hormonale care au loc în timpul sarcinii ar putea face colul uterin mult mai vulnerabil la efectele HPV.

Cancerul de col uterin poate fi prevenit prin vaccinare

Vaccinurile utilizate pentru prevenirea infectiei cu Human Papilloma Virus (HPV) asigura protectie de 100% impotriva leziunilor precanceroase provocate de virusul Papilloma Uman tipurile 16 si 18. De asemenea, datele studiilor au aratat faptul ca vaccinarea asigura protectie sustinuta de 100 %, pana la 5 ani dupa vaccinare. Studii in desfasurare vor furniza date despre protectia pe termen lung conferita de vaccinarea impotriva HPV.

750 distribuiri
comentarii pe aceasta pagina postate direct pe Facebook
powered by Binbox