Analiza de sânge care a detectat 90% dintre cancerele pancreatice în stadiu incipient

Un test care măsoară activitatea a 56 de gene din celulele imunitare a identificat nouă dintre zece cancere pancreatice aflate în stadiile 0 și I. Markerul CA19-9, folosit în practica medicală, a detectat un singur caz. Rezultatele pot deschide drumul către diagnosticarea bolii înainte de apariția simptomelor, dar studiul a inclus numai zece pacienți cu forme foarte timpurii, iar aproape 30% dintre persoanele sănătoase au primit un rezultat fals pozitiv.

Cancerul pancreatic ar putea fi depistat într-o etapă în care tumora este încă suficient de mică pentru a fi îndepărtată chirurgical, cu ajutorul unei analize care nu caută direct fragmente ale tumorii, ci modificările produse de aceasta în sistemul imunitar.

Cercetătorii de la Universitatea Kanazawa din Japonia au testat o metodă bazată pe activitatea a 56 de gene din sânge. Analiza a identificat nouă dintre zece pacienți care aveau adenocarcinom ductal pancreatic în stadiul 0 sau I.

Citeste si…

Cele mai importante analize de sânge pe care ar trebui să le faci periodic. Ce informații oferă medicilor

Prin comparație, CA19-9, markerul tumoral folosit frecvent pentru monitorizarea cancerului pancreatic, a fost crescut la numai unul dintre cei zece pacienți.

Rezultatele studiului pilot au fost publicate la 15 iulie 2026 în revista Scientific Reports. Autorii avertizează însă că testul nu este pregătit pentru screeningul populației generale și trebuie validat în studii multicentrice mult mai mari.

De ce cancerul pancreatic este atât de greu de descoperit

Adenocarcinomul ductal pancreatic este cea mai frecventă formă de cancer pancreatic și una dintre tumorile cu cel mai nefavorabil prognostic.

Citeste si…

Tipul de cancer pe care îl poți face dacă suferi de diabet

Pancreasul este amplasat profund în abdomen, iar tumorile mici nu pot fi simțite la palpare. În primele etape, boala nu provoacă de obicei simptome specifice.

Manifestările pot apărea după ce tumora a crescut sau s-a extins și pot include:

• îngălbenirea pielii și a ochilor;

• urină închisă la culoare;

• scaune decolorate;

• durere abdominală sau de spate;

• pierderea poftei de mâncare;

• scădere în greutate;

• greață;

• oboseală;

• diabet apărut recent;

• agravarea inexplicabilă a diabetului.

La momentul diagnosticului, mulți pacienți nu mai pot fi operați, fie pentru că tumora implică vase importante, fie pentru că boala a format metastaze.

Citeste si…

Anunț de ultimă oră pentru milioane de români. Se schimbă regulile pentru analizele medicale decontate

Rata de supraviețuire relativă la cinci ani pentru toate stadiile combinate este de aproximativ 13%, potrivit datelor citate în studiul japonez. În schimb, supraviețuirea poate depăși 80% pentru carcinomul in situ sau pentru tumorile mai mici de zece milimetri, conform registrului Societății Japoneze de Pancreatologie.

Problema este că stadiul 0 reprezintă aproximativ 0,7% dintre cazurile diagnosticate, iar stadiul I numai 2,3%.

Ce a măsurat noul test

Analiza nu caută în primul rând ADN tumoral, proteine produse de cancer sau celule maligne care circulă în sânge.

Ea măsoară ARN-ul mesager din celulele sanguine.

ARN-ul mesager reflectă genele care sunt active la un moment dat. Atunci când o tumoră apare în organism, aceasta poate modifica răspunsul imun și inflamator, chiar dacă este foarte mică.

Citeste si…

Un test de sânge poate estima riscul de Alzheimer cu 10 ani înainte. Cui îi este recomandat

Cercetătorii presupun că celulele imunitare din sânge își schimbă activitatea ca răspuns la cancerul pancreatic. Aceste modificări pot fi detectate prin analiza expresiei genelor.

Sistemul folosește un grup de 56 de gene, majoritatea implicate în imunitate și inflamație.

Din fiecare probă de sânge sunt măsurate nivelurile de expresie, iar un algoritm calculează un scor. Un rezultat peste pragul stabilit este considerat pozitiv.

Analiza se realizează prin RT-PCR, o tehnologie disponibilă în numeroase laboratoare, nu printr-o procedură chirurgicală sau o biopsie pancreatică.

Doar zece pacienți aveau cancer în stadiile 0–I

Cercetătorii au evaluat 253 de pacienți diagnosticați cu adenocarcinom pancreatic la Spitalul Universitar Kanazawa între februarie 2020 și martie 2024.

Numai zece îndeplineau criteriile pentru stadiul 0 sau I și au fost incluși în analiza principală.

Dintre aceștia:

• doi aveau cancer în stadiul 0, fără o masă tumorală vizibilă;

• opt aveau boală în stadiul I;

• tumorile vizibile măsurau între 5 și 19 milimetri;

• toți au fost operați;

• diagnosticul a fost confirmat prin examinarea țesutului îndepărtat.

Grupul de comparație a fost format din 104 persoane considerate sănătoase, recrutate în timpul controalelor medicale de rutină.

Acest număr foarte mic de cazuri timpurii explică de ce studiul este descris drept exploratoriu.

Testul a detectat nouă dintre cele zece cazuri

Sistemul bazat pe expresia celor 56 de gene a oferit un rezultat pozitiv la nouă dintre cei zece pacienți.

Sensibilitatea a fost astfel de 90%.

Sensibilitatea arată proporția persoanelor bolnave identificate corect de un test.

O sensibilitate de 90% înseamnă că, în acest grup foarte mic:

• nouă cancere au fost detectate;

• un cancer a fost ratat.

Intervalul de încredere a fost însă foarte larg, între 55,5% și 99,8%. Acest lucru arată cât de instabilă este estimarea atunci când sunt incluși numai zece bolnavi.

Un singur caz identificat sau ratat modifică procentul cu zece puncte.

Prin urmare, cifra de 90% nu trebuie interpretată ca performanță confirmată într-o populație mare.

CA19-9 a detectat un singur caz

CA19-9 este cel mai cunoscut marker tumoral utilizat în cancerul pancreatic.

În studiu, cercetătorii au folosit pragul clinic obișnuit de 37 U/mL.

Numai unul dintre cei zece pacienți cu boală în stadiul 0 sau I avea CA19-9 peste acest nivel.

Sensibilitatea markerului a fost astfel de numai 10%.

Rezultatul nu înseamnă că CA19-9 este inutil. Markerul este folosit în principal pentru:

• monitorizarea tratamentului;

• evaluarea evoluției bolii;

• identificarea unei posibile recidive;

• completarea investigațiilor atunci când există deja suspiciune.

CA19-9 nu este recomandat singur pentru screeningul persoanelor fără simptome, deoarece poate rămâne normal în cancerul timpuriu și poate crește în boli necanceroase.

Printre acestea se numără:

• obstrucția căilor biliare;

• pancreatita;

• inflamațiile biliare;

• unele boli hepatice;

• alte tumori digestive.

În plus, anumite persoane nu produc deloc CA19-9 din motive genetice.

Noul test a avut mai multe rezultate fals pozitive

Avantajul sensibilității mari a venit cu o limitare importantă.

Specificitatea testului mRNA a fost de 70,2%.

Specificitatea arată proporția persoanelor fără boală care primesc corect un rezultat negativ.

Aproximativ 30% dintre participanții sănătoși au fost clasificați pozitiv, deși nu aveau semne cunoscute de cancer pancreatic.

CA19-9 a avut o specificitate mult mai mare, de 97,1%.

Într-un program de screening, o specificitate de 70% poate genera numeroase alarme false.

Pentru fiecare persoană cu un cancer real ar putea exista multe persoane sănătoase trimise la:

• tomografie;

• RMN;

• ecoendoscopie;

• biopsii;

• proceduri invazive;

• controale repetate.

Aceasta ar produce anxietate, costuri și riscuri medicale.

Autorii consideră specificitatea moderată una dintre principalele limite ale metodei.

Cum trebuie interpretate cifrele

Performanța unui test nu poate fi evaluată numai prin sensibilitate și specificitate.

Contează și cât de frecventă este boala în populația testată.

Cancerul pancreatic este grav, dar relativ rar în populația generală. Dacă milioane de persoane cu risc obișnuit ar fi testate cu o analiză care oferă multe rezultate fals pozitive, majoritatea celor cu rezultat pozitiv nu ar avea cancer.

De aceea, un test poate părea performant într-un studiu cu pacienți atent selectați, dar poate avea o valoare mult mai redusă într-un program național de screening.

Autorii nu propun folosirea actuală a analizei la orice adult sănătos.

Ei consideră că metoda ar putea fi evaluată mai întâi în grupuri cu un risc mai mare.

Cine ar putea beneficia în viitor

O posibilă utilizare ar fi ca test suplimentar pentru persoanele care au factori cunoscuți de risc, precum:

• mai multe rude apropiate cu cancer pancreatic;

• sindroame ereditare asociate cu boala;

• pancreatită ereditară;

• pancreatită cronică;

• chisturi pancreatice de tip IPMN;

• diabet apărut recent la o vârstă mai înaintată;

• modificări suspecte ale canalului pancreatic;

• atrofie focală a pancreasului;

• investigații imagistice neconcludente.

Testul ar putea fi util și atunci când imagistica indică modificări indirecte, dar nu arată o tumoră clară.

O altă posibilitate este folosirea lui atunci când ecoendoscopia și biopsia nu oferă un diagnostic sigur.

De ce diabetul apărut recent atrage atenția

Diabetul este foarte frecvent și, în majoritatea cazurilor, nu este provocat de cancer.

Totuși, unele tumori pancreatice pot modifica metabolismul glucozei înainte de apariția altor simptome.

Medicii pot deveni mai atenți atunci când diabetul:

• apare brusc după 50 de ani;

• se instalează la o persoană fără obezitate;

• este însoțit de slăbire;

• se agravează rapid;

• necesită intensificarea neașteptată a tratamentului;

• apare împreună cu durere abdominală sau icter.

Un test de sânge suficient de precis ar putea contribui, în viitor, la selectarea persoanelor cu diabet nou care au nevoie de investigații pancreatice.

Datele actuale nu justifică însă testarea tuturor pacienților cu diabet prin noua metodă.

Cele două cazuri în stadiul 0 nu aveau tumoră vizibilă

Unul dintre elementele interesante ale studiului este includerea a doi pacienți cu carcinom in situ.

În stadiul 0, celulele maligne sunt limitate la structurile în care au apărut și nu au format încă o tumoră invazivă propriu-zisă.

La cei doi pacienți nu a fost identificată o masă pancreatică prin ecoendoscopie.

Medicii observaseră însă semne indirecte, precum:

• îngustarea focală a canalului pancreatic principal;

• dilatarea canalului dincolo de zona îngustată;

• atrofie focală a pancreasului.

Diagnosticul final a fost confirmat după operație, prin analiza histopatologică.

Faptul că expresia genelor din sânge poate fi modificată chiar înainte ca o masă să fie vizibilă este motivul pentru care rezultatele au atras atenția cercetătorilor.

De ce sistemul imunitar poate „vedea” o tumoră atât de mică

Tumora nu este izolată de restul organismului.

Chiar într-un stadiu incipient, poate produce:

• inflamație locală;

• semnale chimice;

• modificări ale activității monocitelor;

• schimbări ale limfocitelor T;

• recrutarea unor celule imunitare;

• reacții sistemice discrete.

Panoul de 56 de gene ar putea surprinde această reacție a organismului.

Acesta este un avantaj posibil față de metodele care caută direct material tumoral în sânge.

O tumoră foarte mică poate elibera prea puțin ADN tumoral circulant pentru a fi detectată. Răspunsul imun ar putea fi amplificat și mai ușor de măsurat.

Există însă și o problemă: inflamația și activarea imunitară nu sunt specifice cancerului pancreatic.

Alte cancere, infecții sau boli inflamatorii ar putea produce modele asemănătoare.

Studiul nu a inclus suficiente persoane cu alte boli

Grupul de control a fost alcătuit din persoane sănătoase.

Cercetătorii nu au comparat sistematic testul cu grupuri formate din pacienți cu:

• pancreatită cronică;

• pancreatită acută;

• chisturi pancreatice benigne;

• boli biliare;

• boli autoimune;

• infecții;

• alte tipuri de cancer;

• diabet fără cancer.

Această comparație este necesară înainte de introducerea clinică.

Un test trebuie să demonstreze că poate diferenția cancerul pancreatic nu numai de starea de sănătate, ci și de bolile care pot produce simptome, inflamație sau modificări imagistice asemănătoare.

Autorii recunosc că nu poate fi exclusă reacția încrucișată cu alte tumori sau afecțiuni inflamatorii.

Persoanele sănătoase cu rezultat pozitiv nu au fost urmărite suficient

O altă întrebare este ce s-a întâmplat cu participanții sănătoși care au avut test pozitiv.

Aceștia nu prezentau modificări pancreatice cunoscute la momentul evaluării, dar nu au fost urmăriți pe termen lung în mod sistematic.

Există două posibilități:

1. rezultatele au fost fals pozitive, produse de variații biologice sau de alte procese inflamatorii;

2. unele persoane aveau modificări preclinice încă nedetectabile.

Studiul nu poate face distincția între aceste variante.

Pentru a determina valoarea predictivă, cercetătorii trebuie să urmărească ani de zile persoanele pozitive și să vadă câte dezvoltă ulterior cancer pancreatic.

Testul combinat a pierdut din sensibilitate

Cercetătorii au analizat și un sistem combinat, care folosea atât expresia genelor, cât și CA19-9.

Acesta a avut:

• sensibilitate de 60%;

• specificitate de 93,3%;

• o arie sub curba ROC de 0,815.

Combinarea testelor a redus numărul rezultatelor fals pozitive, dar a ratat patru dintre cele zece cancere.

Această situație arată dificultatea construirii unui test de screening:

• un prag foarte sensibil detectează mai multe tumori, dar produce mai multe alarme false;

• un prag foarte specific reduce investigațiile inutile, dar poate rata cancere.

Alegerea depinde de populația testată și de investigația care urmează după un rezultat pozitiv.

Un test pozitiv nu ar pune diagnosticul

Chiar dacă metoda va fi validată, rezultatul pozitiv nu va însemna automat cancer pancreatic.

Analiza ar putea funcționa ca un prim filtru, urmat de:

• tomografie computerizată cu protocol pancreatic;

• RMN și colangio-RMN;

• ecoendoscopie;

• evaluarea canalului pancreatic;

• recoltare de țesut;

• analiză citologică;

• monitorizare repetată.

Diagnosticul de cancer necesită corelarea analizelor cu imagistica și, în multe situații, confirmarea prin examinarea celulelor sau țesutului.

De ce CA19-9 nu trebuie înlocuit imediat

Noul test a fost mai sensibil în cele zece cazuri timpurii, dar CA19-9 a avut rezultate mai bune în stadiile avansate analizate suplimentar.

Într-un grup separat de 46 de pacienți cu boală în stadiile II–IV, rata rezultatelor pozitive a fost:

• 76,1% pentru CA19-9;

• 65,2% pentru sistemul mRNA;

• 84,8% pentru combinația celor două.

Aceste rezultate arată că metodele pot măsura procese biologice diferite.

Testul bazat pe gene pare să surprindă răspunsul organismului, iar CA19-9 depinde mai mult de cantitatea de proteină eliberată de tumoră.

În loc să înlocuiască markerul actual, noua analiză ar putea deveni un instrument complementar.

Ce înseamnă aria de 0,84

Cercetătorii au evaluat și aria de sub curba ROC, prescurtată AUC.

Aceasta arată cât de bine diferențiază un test persoanele bolnave de cele sănătoase, pe o scară de la 0,5 la 1.

• 0,5 înseamnă că performanța nu este mai bună decât întâmplarea;

• 1 înseamnă separare perfectă.

Sistemul bazat pe mRNA a avut o AUC de 0,84, iar CA19-9 una de 0,66.

Rezultatul indică o capacitate mai bună de discriminare pentru noul test în cohorta studiată.

Intervalele de încredere au rămas însă largi, iar performanța poate scădea atunci când metoda este testată în alte spitale și în populații mai diverse.

Studiul a fost realizat într-un singur centru

Toți pacienții au fost evaluați la Spitalul Universitar Kanazawa.

Această limitare contează deoarece:

• metodele de selectare pot fi specifice centrului;

• pacienții pot avea caracteristici diferite de populația generală;

• laboratorul are experiență cu tehnologia;

• probele au fost prelucrate în condiții controlate;

• accesul la investigații avansate poate fi mai bun decât în alte spitale.

Înainte de folosirea curentă, testul trebuie evaluat în mai multe centre, țări și grupuri etnice.

Rezultatele trebuie reproduse de echipe independente, nu numai de cercetătorii care au dezvoltat metoda.

Vârsta participanților poate influența rezultatele

Pacienții cu cancer erau mai în vârstă decât persoanele sănătoase din grupul de control.

Ei aveau mai frecvent:

• diabet;

• antecedente de alte cancere;

• istoric familial de cancer pancreatic.

Vârsta a fost singurul factor clinic asociat semnificativ cu pozitivitatea testului în analiza exploratorie.

Este posibil ca o parte din semnalul genetic să reflecte vârsta, inflamația sau bolile asociate, nu exclusiv tumora.

Studiile următoare trebuie să folosească grupuri de control mai bine potrivite și să includă persoane cu factori de risc asemănători.

Testul nu este disponibil pentru controlul de rutină

Panoul nu este în prezent un test standard pe care o persoană îl poate cere la analizele anuale.

El nu a fost aprobat pentru screeningul populației generale și nu face parte din recomandările obișnuite.

Persoanele fără simptome și fără risc crescut nu trebuie să caute teste comerciale neverificate care promit depistarea cancerului pancreatic prin sânge.

Un rezultat fals pozitiv poate duce la investigații inutile, iar unul fals negativ poate crea o siguranță falsă.

Cine este monitorizat în prezent pentru cancer pancreatic

Screeningul de rutină nu este recomandat adulților cu risc obișnuit.

Supravegherea poate fi luată în calcul pentru anumite persoane cu risc mare, de regulă în centre specializate.

Acestea pot avea:

• mai multe rude apropiate cu cancer pancreatic;

• mutații BRCA2, PALB2, CDKN2A, STK11 sau alte variante relevante;

• sindrom Lynch;

• pancreatită ereditară;

• sindroame genetice asociate;

• anumite chisturi pancreatice;

• combinații de factori familiali și genetici.

Monitorizarea folosește în principal RMN și ecoendoscopie, nu markerul CA19-9 singur.

Simptomele care nu trebuie ignorate

Noua analiză nu este disponibilă clinic, iar recunoașterea simptomelor rămâne importantă.

Evaluarea medicală este indicată în cazul apariției:

• icterului;

• urinei foarte închise;

• scaunelor decolorate;

• durerii persistente în abdomenul superior;

• durerii care iradiază spre spate;

• slăbirii fără explicație;

• pierderii poftei de mâncare;

• diabetului apărut brusc;

• agravării rapide a glicemiei;

• cheagurilor de sânge inexplicabile;

• oboselii persistente.

Aceste manifestări au numeroase cauze mai frecvente decât cancerul pancreatic, dar trebuie investigate dacă persistă.

Ce trebuie să demonstreze studiile viitoare

Pentru a deveni un instrument clinic, testul trebuie evaluat pe mii de persoane.

Cercetările trebuie să stabilească:

• sensibilitatea reală în stadiile 0 și I;

• specificitatea în populația generală;

• performanța la pacienții cu pancreatită și chisturi;

• influența altor cancere și boli inflamatorii;

• valoarea la persoanele cu risc ereditar;

• numărul investigațiilor inutile generate;

• costul testului;

• timpul până la obținerea rezultatului;

• dacă diagnosticul mai devreme reduce mortalitatea.

Ultimul punct este decisiv.

Un test poate descoperi mai multe anomalii fără să prelungească automat viața. Pentru a demonstra un beneficiu real, studiile trebuie să arate că utilizarea lui conduce la mai multe operații curative și la mai puține decese prin cancer pancreatic.

Un rezultat promițător, dar încă fragil

Studiul japonez oferă un semnal important: modificările activității genelor din sânge ar putea trăda prezența unui cancer pancreatic înainte ca tumora să devină mare sau să crească markerul CA19-9.

Detectarea a nouă din zece cazuri este impresionantă, mai ales că două erau în stadiul 0 și nu aveau o masă tumorală vizibilă.

Cifra trebuie însă privită în context:

• au existat numai zece cazuri timpurii;

• studiul s-a desfășurat într-un singur spital;

• aproape 30% dintre controalele sănătoase au fost pozitive;

• nu au fost incluse suficiente persoane cu alte boli pancreatice;

• nu există dovada că folosirea testului reduce mortalitatea.

Prin urmare, nu avem încă „analiza care depistează sigur cancerul pancreatic”, ci o metodă experimentală care a obținut rezultate foarte bune într-un grup mic și atent selectat.

Confirmarea într-o populație mare ar putea transforma testul într-un instrument de selecție pentru persoanele care au nevoie de investigații imagistice amănunțite. Pentru un cancer în care șansa de operație depinde enorm de momentul diagnosticului, aceasta ar reprezenta un progres major.