Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
O persoană cu diabet poate avea creatinina aparent normală și să nu simtă absolut nimic, în timp ce rinichii au început deja să fie afectați. Există însă o analiză simplă de urină care poate identifica problema într-o fază timpurie: raportul albumină/creatinină urinară, prescurtat UACR.
În Standardele de îngrijire în diabet pentru 2026, American Diabetes Association recomandă ca toate persoanele cu diabet de tip 2 să facă cel puțin o dată pe an atât UACR, cât și evaluarea ratei de filtrare glomerulară – eGFR.
La persoanele cu diabet de tip 1, screeningul renal anual este recomandat după ce boala are o durată de cel puțin cinci ani.
Motivul este că albumina poate începe să apară în urină înainte ca funcția de filtrare a rinichilor să scadă suficient pentru a modifica evident analizele de sânge.
Creatinina normală nu exclude afectarea renală
Creatinina este una dintre analizele cel mai des folosite pentru evaluarea rinichilor.
Din valoarea ei, împreună cu vârsta și alte date, laboratorul poate calcula eGFR – rata estimată de filtrare glomerulară.
Dar cele două teste măsoară lucruri diferite.
eGFR arată cât de eficient filtrează rinichii sângele.
UACR arată dacă rinichiul începe să permită trecerea în urină a unei proteine care în mod normal ar trebui reținută în sânge: albumina.
În diabet, această pierdere de albumină poate apărea precoce.
De aceea, ADA subliniază că albuminuria poate indica afectarea renală înainte ca eGFR să înceapă să scadă semnificativ.
Ce este UACR și cum se face
Analiza nu necesită, în mod obișnuit, colectarea urinei timp de 24 de ore.
Se folosește o probă de urină din care laboratorul măsoară simultan:
- albumina;
- creatinina.
Apoi calculează raportul dintre ele.
Rezultatul este exprimat de obicei în miligrame de albumină pe gram de creatinină – mg/g.
Folosirea raportului este mai precisă decât măsurarea simplă a albuminei deoarece concentrația urinei diferă în funcție de câtă apă a băut persoana.
O urină foarte diluată și una foarte concentrată pot conține aceeași cantitate de albumină, dar concentrațiile măsurate separat ar arăta foarte diferit.
Care sunt valorile importante
Conform recomandărilor ADA, UACR este împărțit în trei categorii:
- sub 30 mg/g – normal sau ușor crescut;
- 30–299 mg/g – albuminurie moderat crescută;
- 300 mg/g sau peste – albuminurie sever crescută.
O valoare de peste 30 mg/g poate indica afectare renală.
Dar un singur rezultat crescut nu este suficient întotdeauna pentru diagnostic.
Albuminuria poate varia de la o zi la alta și poate fi influențată temporar de alte situații.
De aceea, valorile modificate sunt de obicei confirmate prin repetarea analizei.
Ce poate crește temporar albumina din urină
O valoare mare nu este neapărat echivalentă cu o afectare renală permanentă.
Albuminuria poate crește temporar în contexte precum:
- febră;
- infecție;
- efort fizic intens;
- glicemie foarte mare;
- hipertensiune necontrolată;
- unele infecții urinare.
Medicul interpretează valoarea în context și poate recomanda repetarea testului după dispariția factorului care ar putea influența rezultatul.
În boala renală cronică, modificarea trebuie să fie persistentă.
De ce diabetul afectează rinichii
Rinichii conțin milioane de structuri microscopice care filtrează sângele.
Hiperglicemia persistentă poate modifica în timp vasele mici și structurile de filtrare.
Hipertensiunea, foarte frecventă la persoanele cu diabet, adaugă o presiune suplimentară asupra acestor vase.
Procesul poate progresa ani de zile fără durere.
În primele etape, pacientul nu are neapărat:
- umflarea picioarelor;
- modificări evidente ale urinei;
- oboseală;
- greață;
- scăderea cantității de urină.
Simptomele pot apărea abia când afectarea renală este mult mai avansată.
Din acest motiv, screeningul anual este făcut tocmai înainte să existe simptome.
UACR și eGFR trebuie interpretate împreună
Un pacient poate avea eGFR normal și UACR crescut.
Asta poate însemna că rinichiul filtrează încă relativ bine, dar bariera de filtrare a început să permită pierderea albuminei.
Alt pacient poate avea eGFR scăzut și albumină normală.
De aceea, un singur marker nu oferă imaginea completă.
ADA recomandă evaluarea ambelor valori, nu alegerea uneia dintre ele.
O valoare eGFR persistentă sub 60 ml/min/1,73 m² reprezintă un alt semnal important de boală renală.
Dacă ai diabet de tip 2, testarea începe imediat
Există o diferență între diabetul de tip 1 și tip 2.
În diabetul de tip 2, screeningul pentru boala renală este recomandat de la diagnostic și apoi cel puțin anual.
Motivul este că diabetul de tip 2 poate exista ani de zile înainte să fie descoperit.
Prin urmare, în momentul diagnosticului, organismul poate fi deja expus de mult timp la glicemii crescute.
În diabetul de tip 1, debutul este în general mai clar, iar screeningul anual începe după aproximativ cinci ani de evoluție.
Dacă există deja boală renală, analizele se fac mai des
Odată ce boala renală cronică este identificată, o verificare anuală poate să nu mai fie suficientă.
ADA recomandă monitorizarea UACR și eGFR de una până la patru ori pe an, în funcție de stadiul bolii și riscul de progresie.
Cu cât eGFR este mai redus și albuminuria mai mare, cu atât monitorizarea tinde să fie mai frecventă.
Medicul poate urmări și:
- potasiul;
- hemoglobina;
- bicarbonatul;
- tensiunea;
- alte analize relevante pentru stadiul bolii.
Un rezultat modificat poate schimba tratamentul
Descoperirea albuminuriei nu este doar o informație de trecut în dosar.
Ea poate influența tratamentul.
La pacienții cu diabet și hipertensiune, ADA recomandă inhibitorii enzimei de conversie sau sartanii atunci când există albuminurie moderată și îi recomandă cu atât mai ferm când albuminuria este severă sau eGFR este redus.
În ultimii ani, medicamente precum inhibitorii SGLT2 și, în anumite situații, alte terapii renoprotectoare au schimbat semnificativ modul în care poate fi încetinită evoluția bolii renale diabetice.
Cu cât problema este identificată mai devreme, cu atât există mai mult timp pentru intervenție.
Albumina din urină spune ceva și despre inimă
UACR nu este numai un marker renal.
Albuminuria este legată și de un risc cardiovascular mai mare.
Persoanele cu diabet și afectare renală au o probabilitate mai mare de evenimente cardiovasculare, iar rinichii și sistemul cardiovascular trebuie privite împreună.
De aceea, evaluarea anuală a pacientului cu diabet nu ar trebui să se limiteze la glicemie și hemoglobina glicată.
O întrebare simplă poate descoperi un test pe care mulți pacienți nu știu că trebuie să-l facă:
„Mi-am verificat anul acesta raportul albumină/creatinină din urină?”
Pentru un diabetic care se simte bine și are creatinina aparent normală, tocmai această analiză poate fi primul semn că rinichii au început să sufere.
