Din cuprinsul articolului
Direcțiile de Sănătate Publică din România au intrat în vizorul Direcției Naționale Anticorupție (DNA), care investighează o serie de nereguli grave privind emiterea ilegală de certificate de igienă și simularea unor cursuri de instruire.
Unul dintre cazurile aflate deja în anchetă îl vizează pe directorul executiv al DSP Brașov, Ancuța-Ofelia Blănaru, plasată sub control judiciar pentru luare de mită, dare de mită și divulgarea de informații confidențiale. Potrivit sursei Gândul, dosarul a fost constituit la 12 februarie 2025 și a fost extins de mai multe ori pe parcursul anului, pe măsură ce anchetatorii au descoperit noi elemente ale schemei de corupție.
Procurorii DNA au documentat o schemă complexă, prin care mai multe firme private ar fi obținut certificate de absolvire pentru cursuri de igienă care nu au fost niciodată susținute.
În centrul acestei rețele s-ar fi aflat șefa DSP Brașov, care – prin intermediul secretarei comisiei de examinare, Mihaela-Carmen Cucu – ar fi primit sume de bani de la reprezentanții firmelor organizatoare.
Firmele menționate în anchetă includ EU Garden SRL, Pro Charitas SRL, Labclin M.L. SRL, Labclyn-Resource SRL și Infestfree SRL. Potrivit anchetatorilor, fiecare „examinare” falsă ar fi fost taxată cu aproximativ 1.200 lei, iar o parte din bani ar fi ajuns direct la Ancuța-Ofelia Blănaru.
Scopul? Eliberarea rapidă și nejustificată a certificatelor de igienă pentru persoane care nu urmau niciun curs efectiv, dar care aveau nevoie de aceste documente pentru a putea lucra în domenii cu risc sanitar ridicat – alimentație, salubritate, industrie farmaceutică.
„De acolo trăim” – interceptări care devoalează mecanismul
În urma interceptărilor ambientale realizate de DNA, procurorii au descoperit că șefa DSP discuta frecvent cu subordonata sa despre „activitatea” de simulare a examenelor. Într-o conversație din 3 iulie 2025, consemnată în dosar, Ancuța-Ofelia Blănaru ar fi spus clar:
„Lu’ Cucu îi trebuie pentru cursurile de igienă… de acolo vin bani… de acolo trăim.”
Surse judiciare citate de Gândul susțin că Ancuța-Ofelia Blănaru ar fi făcut deplasări săptămânale la București, în fiecare zi de miercuri, unde s-ar fi întâlnit cu o persoană din Ministerul Sănătății. Procurorii suspectează că directoarea ar fi remis sume de bani și alte foloase pentru a se asigura că își păstrează funcția de conducere la DSP Brașov. Într-una dintre discuțiile interceptate, directoarea ar fi menționat intenția de a duce la minister bani, bijuterii, carduri cadou și produse alimentare, printre care „mezeluri pentru Mona” și „bijuterii pentru Carabulea”.
Într-o altă conversație, vorbea despre „150 sau 200 de euro pentru Iuliana și un card Sephora”, cadouri oferite funcționarilor ministeriali.
DNA susține că șefa DSP Brașov ar fi încălcat caracterul confidențial al controalelor sanitare.
Pe 25 martie și 4 octombrie 2025, Ancuța-Ofelia Blănaru ar fi anunțat conducerea Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov că urmează să aibă loc inspecții din partea DSP, oferind chiar și indicații despre cum să se pregătească pentru verificări. În schimb, directoarea ar fi primit beneficii personale: analize gratuite, internări urgente și programări preferențiale pentru persoane apropiate.
18 percheziții și o anchetă extinsă
Pe 23 octombrie 2025, procurorii DNA au efectuat 18 percheziții în județul Brașov, la instituții publice și la domiciliile persoanelor implicate. Cazul a fost extins ulterior, fiind luate în calcul și legături cu alte direcții de sănătate publică din țară.
Ancuța-Ofelia Blănaru se află în prezent sub control judiciar pentru 60 de zile, având interdicția de a părăsi țara și de a comunica cu persoanele implicate în dosar.
Cazul DSP Brașov nu este unul izolat. Surse judiciare spun că procurorii anticorupție au în atenție mai multe direcții de sănătate publică, unde s-ar fi derulat mecanisme similare de falsificare a certificatelor de igienă sau de favorizare a anumitor entități private. Ancheta DNA deschide un nou capitol în lupta cu corupția din sistemul sanitar, vizând nu doar faptele izolate, ci rețele instituționale care afectează încrederea publicului în instituțiile de sănătate.
