Din cuprinsul articolului
Un studiu genetic amplu arată că anorexia și mâncatul compulsiv nu sunt explicate doar prin greutate, ci au mecanisme biologice complexe.
Tulburările alimentare au fost asociate mult timp cu imaginea corporală și greutatea unei persoane.
Însă o nouă cercetare genetică arată că realitatea este mult mai complexă: anorexia nervoasă și comportamentele de mâncat compulsiv au legături biologice care depășesc simpla analiză a kilogramelor.
Studiul realizat de cercetători de la Institutul Karolinska din Suedia sugerează că aceste afecțiuni nu pot fi înțelese doar prin prisma greutății corporale sau a indicelui de masă corporală (IMC), potrivit EuroNews.
Milioane de oameni afectați de tulburări alimentare
Tulburările de alimentație afectează milioane de persoane la nivel mondial, fiind raportate frecvent mai ales în țările cu venituri ridicate. Europa de Vest se numără printre regiunile cu cea mai mare povară a acestor afecțiuni.
Aceste tulburări includ modificări severe ale comportamentului alimentar, preocupări intense legate de mâncare, greutate și forma corpului, dar pot avea consecințe importante asupra sănătății fizice și psihice.
Cercetătorii estimează că aproximativ 95% dintre cazurile noi apar până la vârsta de 25 de ani, ceea ce arată importanța identificării timpurii a semnelor de risc.
Studiul genetic care a analizat zeci de mii de persoane
Cercetarea, publicată în revista științifică Nature Mental Health, a analizat aproape 40.000 de persoane cu comportamente de mâncat compulsiv și aproximativ 25.000 de persoane cu anorexie nervoasă. Aceste grupuri au fost comparate cu peste 1,2 milioane de persoane fără tulburări alimentare.
Oamenii de știință au identificat variante genetice asociate cu un risc mai mare pentru apariția acestor tulburări.
Pentru mâncatul compulsiv au fost descoperiți șase markeri genetici, iar pentru anorexie opt, dintre care doi nu fuseseră identificați anterior.
Anorexia și mâncatul compulsiv: „Nu este doar despre greutate”
Una dintre cele mai importante concluzii ale studiului este că tulburările alimentare nu sunt determinate de aceiași factori genetici care influențează greutatea corporală.
Cercetătorii au observat că multe dintre variantele genetice asociate cu anorexia și mâncatul compulsiv sunt diferite de cele care influențează masa corporală.
„Descoperirile noastre arată că tulburările alimentare nu țin doar de greutatea corporală”, a explicat Lu Yi, cercetătoare principală în cadrul Institutului Karolinska.
Legături cu alte probleme de sănătate mintală
Analiza a arătat că anumite variante genetice asociate cu mâncatul compulsiv au legături și cu comportamente impulsive, tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD) sau un indice de masă corporală mai mare.
În schimb, markerii genetici asociați cu anorexia nervoasă au prezentat conexiuni mai puternice cu tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC).
Aceste rezultate sugerează că diferitele tulburări alimentare pot avea mecanisme biologice distincte, chiar dacă unele simptome se pot suprapune.
Ce înseamnă această descoperire pentru tratamentele viitoare
Cercetătorii spun că rezultatele ar putea contribui, pe termen lung, la dezvoltarea unor tratamente mai personalizate, adaptate caracteristicilor biologice ale fiecărui pacient.
Totuși, specialiștii avertizează că markerii genetici identificați nu pot prezice singuri dacă o persoană va dezvolta o tulburare alimentară. Ei trebuie analizați împreună cu alți factori de risc biologici, psihologici și de mediu.
Noua cercetare schimbă astfel perspectiva asupra anorexiei și mâncatului compulsiv: aceste afecțiuni nu sunt doar o problemă legată de aspectul fizic, ci rezultatul unei combinații complexe de factori genetici și psihologici.



