Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Pasagerii și o parte din echipajul navei MV Hondius, aflată în centrul focarului de hantavirus soldat cu trei decese, sunt debarcați în Tenerife printr-o operațiune sanitară coordonată de Spania, Organizația Mondială a Sănătății, ECDC și autoritățile din Țările de Jos.
Nava a ajuns duminică, 10 mai, în portul Granadilla, din Insulele Canare, iar evacuarea continuă luni, 11 mai, până spre seară. Pasagerii nu sunt lăsați să circule liber pe insulă. Ei trec prin control medical, sunt transportați prin culoare separate și pleacă apoi spre țările lor, unde intră în izolare sau monitorizare activă, potrivit ECDC.
Noutatea majoră este intervenția directă a OMS pe teren. Experți ai organizației au lucrat cu Ministerul Sănătății din Spania pentru evaluarea epidemiologică a pasagerilor și cu Ministerul de Interne pentru coordonarea zborurilor charter. După evacuare, aproximativ 30 de membri ai echipajului urmează să rămână la bord, iar nava va pleca spre Țările de Jos, însoțită de o echipă medicală, potrivit informării publicate de OMS pe 11 mai.
Ce se întâmplă acum în Tenerife
Operațiunea din Tenerife este una dintre cele mai complexe intervenții sanitare europene recente legate de o navă de croazieră. Pasagerii sunt coborâți în echipamente de protecție, preluați de autobuze militare și duși spre aeroport printr-un traseu separat. Autoritățile spaniole au anunțat că toate măsurile posibile au fost aplicate pentru a întrerupe eventualele lanțuri de transmitere. La sosirea navei, pasagerilor li s-a făcut evaluare medicală și li s-a măsurat temperatura, scrie The Guardian.
Până duminică, 94 de persoane din 19 naționalități fuseseră evacuate, potrivit ministrului spaniol al Sănătății, Mónica García. Alți 22 de pasageri urmau să fie evacuați luni cu un zbor spre Țările de Jos. Nava va fi realimentată și aprovizionată înainte să plece spre portul olandez, cu peste 30 de membri ai echipajului rămași la bord.
Pentru pasageri, coborârea de pe navă nu înseamnă finalul supravegherii medicale. OMS recomandă carantină sau monitorizare activă timp de 42 de zile, perioada maximă luată în calcul pentru apariția simptomelor după expunerea la virusul Andes. Maria Van Kerkhove, responsabilă OMS pentru pregătire și prevenție în epidemii și pandemii, a spus că urmărirea include verificări zilnice pentru febră și alte simptome.
Bilanțul a crescut: șapte cazuri confirmate, trei decese
OMS a actualizat luni bilanțul focarului. Șapte cazuri de virus Andes au fost confirmate la persoane care au fost pasagere pe MV Hondius, iar totalul cazurilor raportate a ajuns la nouă. Două sunt încă suspecte, inclusiv cazul considerat posibilul pacient inițial al focarului, care a murit înainte să poată fi testat. În total, trei persoane au murit.
ECDC, agenția europeană pentru controlul bolilor, a publicat la 11 mai o actualizare similară: nouă cazuri raportate, dintre care șapte confirmate și două probabile, la care se adaugă trei decese. Agenția precizează că persoanele aflate pe navă provin din 23 de țări, inclusiv nouă state din UE sau Spațiul Economic European.
Situația rămâne în schimbare. O femeie din Franța, evacuată de pe navă și transportată la Paris, a fost testată pozitiv după ce starea ei s-a agravat. Un pasager american evacuat în Nebraska a fost testat pozitiv, deși nu avea simptome, iar un alt american avea simptome ușoare.
De ce OMS a intrat direct în coordonarea operațiunii
OMS a explicat încă din 7 mai că focarul este gestionat în baza Regulamentului Sanitar Internațional, cadrul prin care statele și organizația colaborează în evenimente de sănătate publică ce pot depăși granițele unei singure țări. Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a spus că prioritățile sunt îngrijirea pacienților, protejarea pasagerilor rămași pe navă și prevenirea oricărei răspândiri suplimentare.
Organizația a transmis și un mesaj direct pentru locuitorii din Tenerife, înainte de sosirea navei. Tedros a încercat să reducă teama locală și a insistat că operațiunea este planificată pentru protejarea comunității, a pasagerilor și a echipajului.
ECDC a mers pe aceeași linie de prudență. În recomandarea rapidă din 9 mai, agenția a clasificat toate persoanele aflate pe navă drept contacte cu risc ridicat pentru scopul debarcării și repatrierii. Recomandările includ autoizolare, monitorizare zilnică a simptomelor, testare în cazul apariției simptomelor, mască, distanță de unu-doi metri și echipament de protecție pentru personalul medical și de curățenie.
De ce pasagerii sunt tratați ca persoane cu risc ridicat
Virusul identificat este Andes, un tip de hantavirus asociat mai ales cu America de Sud. Hantavirusurile sunt purtate de rozătoare, iar oamenii se infectează de obicei prin contact cu urină, fecale sau salivă provenite de la animale infectate. Virusul Andes are însă o particularitate rară: poate trece între oameni, dar în condiții de contact apropiat și prelungit.
Această caracteristică explică măsurile dure din Tenerife. Autoritățile nu tratează pasagerii ca pe persoane bolnave, ci ca pe persoane expuse, aflate într-o perioadă în care pot dezvolta simptome. Diferența este importantă. Faptul că cineva nu are febră la debarcare nu elimină complet riscul. De aceea, supravegherea continuă după repatriere.
ECDC a stabilit ziua 0 a monitorizării la 6 mai 2026 și recomandă supraveghere sau carantină până la șase săptămâni, adică 42 de zile. Pentru contacții cu risc ridicat, recomandarea este autoizolare și verificarea zilnică a simptomelor. Pentru contacții cu risc scăzut, se aplică monitorizare pasivă și izolare în cazul apariției semnelor de boală.
Ce simptome caută medicii
ECDC definește cazul suspect prin expunere la navă sau la pasageri ori membri ai echipajului după 5 aprilie, asociată cu febră și cel puțin un simptom precum dureri musculare, frisoane, durere de cap, greață, vărsături, diaree, dureri abdominale, tuse, dificultăți de respirație sau durere toracică.
Această listă arată de ce monitorizarea trebuie să continue după coborârea de pe navă. Debutul poate părea banal, cu febră și simptome digestive sau musculare, dar formele severe pot avansa spre afectare pulmonară gravă. OMS a descris focarul drept un incident serios, deși evaluează riscul pentru populația generală ca fiind scăzut.
Pentru pasageri, regula devine simplă: temperatură verificată zilnic, raportarea imediată a simptomelor și contact rapid cu autoritățile medicale din țara de destinație. Pentru personalul care îi transportă sau îi îngrijește, ECDC cere protecție, distanță și reguli clare de igienă.
De ce nu este considerat „un nou COVID”
Comparația cu COVID apare inevitabil, deoarece vorbim despre o navă de croazieră, o boală infecțioasă, zboruri speciale, carantină și reacții puternice ale populației. Datele medicale indică însă alt tablou. Virusul Andes nu se transmite la fel de ușor ca SARS-CoV-2. OMS a precizat că transmiterea interumană este limitată și legată de contact apropiat și prelungit.
ECDC estimează riscul pentru populația generală din UE și Spațiul Economic European ca fiind foarte scăzut. Agenția notează că măsurile de pe navă și cele aplicate la debarcare reduc probabilitatea unor infecții suplimentare printre pasageri, echipaj și comunitatea locală.
Asta nu face focarul lipsit de pericol. Trei oameni au murit, iar unii pacienți au forme grave. Dar pericolul este concentrat în cercul persoanelor expuse direct, nu în populația generală din Europa.
Ce înseamnă pentru Europa și România
Pentru Europa, cazul MV Hondius testează capacitatea autorităților de a gestiona un focar rar, cu pasageri din multe țări, fără a produce panică și fără a pierde contacții. Țările implicate trebuie să știe cine a fost pe navă, cine a stat lângă cazuri confirmate sau probabile, cine a zburat cu persoane infectate și cine are nevoie de izolare.
Pentru România, riscul pentru public rămâne foarte mic, pe baza informațiilor disponibile. Nu există date publice care să indice pasageri români expuși direct sau cazuri legate de acest focar. Un risc punctual ar putea apărea doar dacă o persoană care a fost pe navă sau a avut contact apropiat cu un caz confirmat ar ajunge în România în perioada de monitorizare. Într-o astfel de situație, măsurile ar urma logica ECDC: identificare, monitorizare, izolare la simptome și testare.
România are, la fel ca restul statelor UE, obligația de a urma alertele și recomandările europene atunci când apar evenimente transfrontaliere. De aceea, cazul este relevant chiar dacă riscul direct este scăzut. Arată cum se face urmărirea contacților într-un focar rar, cu trasee internaționale și perioadă lungă de incubație.
Ce urmează pentru navă și echipaj
După terminarea evacuării, MV Hondius urmează să plece spre Țările de Jos, cu aproximativ 30-32 de membri ai echipajului la bord și cu o echipă medicală. Nava va fi aprovizionată și realimentată înainte de plecare.
Pentru cei care părăsesc nava, următoarele șase săptămâni vor conta mai mult decât momentul coborârii în Tenerife. Dacă apar febră, simptome digestive, dureri musculare sau dificultăți respiratorii, autoritățile medicale vor activa testarea și izolarea. Dacă nu apar simptome până la finalul perioadei de monitorizare, riscul scade considerabil.
O operațiune construită pentru a evita panica
Cazul MV Hondius arată cum se gestionează un focar rar într-un spațiu mobil, cu pasageri din zeci de țări. Spania primește nava, OMS trimite experți, ECDC stabilește recomandări pentru pasageri și contacți, iar statele își repatriază cetățenii prin curse controlate.
Mesajul medical rămâne ferm: focarul este grav pentru persoanele expuse, dar riscul pentru populația generală din Europa este foarte scăzut. Tocmai de aceea, accentul cade pe debarcare separată, monitorizare timp de 42 de zile și comunicare clară. Într-un incident de acest tip, panica nu ajută. Urmărirea exactă a fiecărei persoane expuse poate opri focarul înainte să iasă din cercul celor aflați pe traseul navei.
