Aproximativ 6.500 de pacienţi străini s-au tratat în România în 2013, un pacient cheltuind în medie 3.500 de euro, a declarat marţi preşedintele Asociaţiei Române de Turism Medical, Alexandru Constantin.
El a susţinut că în ceea ce priveşte specializările medicale căutate de străini, stomatologia este pe locul întâi, urmată de chirurgia estetică, chirurgia oftalmologică şi chirurgia bariatrică.
„Avem încredere că odată cu lansarea Directivei 24 /2011 ortopedia va deveni o specializare foarte căutată datorită listelor de aşteptare din sistemele medicale din străinătate. Odată cu implementarea acestei Directive sperăm ca multe alte specializări să devină foarte căutate de pacienţi”, a precizat Constantin.
Şeful Centrului de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic din Institutul Clinic Fundeni, prof. dr. Irinel Popescu, a susţinut că aşa numita chirurgie a obezităţii poate să atragă turişti medicali.
El a amintit şi de domeniul balneofizioterapiei, care în România a excelat cândva şi care ar putea să atragă mulţi pacienţi din străinătate.
„Pentru a ajunge la nişte cifre care să însemne ceva pentru economia naţională e nevoie de o reabilitare în ansamblu a sistemului medical. E nevoie de o infrastructură mai bună. E nevoie de preocupări specifice şi chiar de promovare”, a arătat prof. dr. Irinel Popescu.
Medicul a susţinut că există şi un deficit de medici care ar putea să deservească pacienţii străini. „M-am referit la sistemul total deficitar de remuneraţie care conduce la situaţiile care vulnerabilizează corpul medical şi poate că îl demotivează, iar pe tineri îi îndeamnă să plece. Mă refer şi la mentalităţile care domină lumea medicală şi care nu sunt favorabile unei pregătiri de excepţie şi creării unor centre de excelenţă şi competiţii cu medicina europeană”, a menţionat Irinel Popescu.
La rândul său, Nicolae Cazacu, fost secretar general al Colegiului Medicilor Dentişti din România, a afirmat că vârful de lance al promovării turismului medical românesc este turismul stomatologic.
El a susţinut că pacienţii vin în România pentru că există un excelent raport calitate-preţ, dar şi pentru profesionalismul cadrelor medicale.
„Fără o acţiune constantă care să ducă la o strategie naţională de susţinere a turismului medical, toate aceste dificultăţi pe care le enumerăm se vor amplifica. Nu ne plângem de lucruri care nu pot fi rezolvate pentru că tot oamenii le-au creat – birocraţie excesivă, redundanţa aprobărilor şi avizărilor, numărul prea mare al instituţiilor care controlează acelaşi lucru, sau o concurenţă neloială nesancţionată”, a spus Cazacu.
Cazacu a susţinut că ar fi ideal să existe un birou unic pentru avizarea cabinetelor medicale, unde medicii să se prezinte cu toate documentele, să achite toate taxele, iar de acolo să circule hârtiile între instituţiile statului.
Directiva europeană pentru sănătate 24 a intrat în vigoare în octombrie 2013 şi permite cetăţenilor UE să se trateze în orice stat din Uniunea Europeană, în baza asigurării obligatorii din statul de provenienţă.
„Deşi o oportunitate în plus de a promova serviciile medicale din ţara noastră, România nu dispune deocamdată de nicio strategie oficială în acest sens. Este nevoie de implicarea Guvernului în promovarea turismului medical în România. Sistemul de sănătate din România nu reuşeşte să atragă suficienţi pacienţi străini în lipsa unei promovări oficiale din partea statului român”, susţin reprezentanţii Iniţiativei Civice de Centru Dreapta, organizatorii dezbaterii.
