Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Pensionarii români sunt ținta a șase scheme de escrocherie active în 2026, cu pierderi individuale care pot depăși 70.000 de lei.
Cele mai recente cazuri raportate de Poliția Română includ: o pensionară de 76 de ani din Tulcea care a pierdut 38.000 de lei prin metoda „accidentului” (apel fals de la un presupus cadru medical care i-a spus că nepotul a avut accident rutier); cazul București cu prejudiciu de 14.800 de lei prin metoda „rude internate” (o femeie a pretins că are nevoie de bani pentru tratamentul unui copil); cazul unei pensionare de 25 de ani din Gorj care a fost reținută după ce i-a furat propriei bunici peste 77.000 de lei prin acces ilegal la contul bancar.
Schemele cele mai vechi (escrocheria „Ziua cafelei”, escrocheria „distribuitor gaze”, falsi inspectori bancari, escrocii care pretind că sunt de la primărie pentru „recensământ”) continuă să facă victime în 2026, exploatând încrederea pensionarilor în autorități și familie. Poliția Capitalei a deschis numai în ianuarie 2026 zeci de dosare penale pentru înșelăciune comise asupra vârstnicilor.
Escrocheria 1: „Accidentul rutier” – 38.000 lei pierduți într-o oră
O femeie de 76 de ani din județul Tulcea a fost contactată telefonic de către un presupus cadru medical, care i-a comunicat faptul că, în urma producerii unui accident rutier, nepotul acesteia s-ar afla în stare gravă de sănătate, fapt pentru care era necesară plata serviciilor medicale. La scurt timp, la domiciliul femeii s-au prezentat două persoane care au pretins că sunt reprezentanți ai unei instituții medicale și i-au solicitat femeii să le înmâneze toți banii pe care îi deținea în casă.
Pensionara a predat 38.000 de lei lichizi escrocilor, convinsă că salvează viața nepotului ei. Incidentul a avut loc pe 18 ianuarie 2026, la ora 16:56, când polițiștii din cadrul Postului de Poliție Mihai Bravu – Inspectoratul de Poliție Județean Tulcea au fost sesizați prin Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112. Schema „accidentului” este una dintre cele mai vechi, dar continuă să funcționeze pentru că exploatează emoția imediată a unui pensionar care crede că o rudă este în pericol. Recomandarea Poliției este simplă: niciodată nu se trimit bani fără verificarea directă, prin apel telefonic la numărul cunoscut al rudei sau prin contactul cu un alt membru al familiei.
Escrocheria 2: „Ziua cafelei” – semnătură și 100 lei la ușă
O variantă mai nouă de escrocherie țintește pensionarii. O bătrână din București a fost pe punctul de a rămâne fără bani după ce un tânăr i-a sunat la ușă și i-a spus că este de la o televiziune, că este „Ziua internațională a cafelei” și că ar putea câștiga un premiu. Tânărul a cerut bunicii să-i arate dacă are cafea în casă și a cerut o semnătură pe un document, plus 100 de lei „pentru transport”.
Situația a fost evitată doar pentru că un vecin a intervenit rapid când a auzit insistența la sonerie. Schema „Ziua cafelei” exploatează amabilitatea pensionarilor și pretextele aparent inocente (premii, cadouri, sondaje). În unele cazuri, escrocii folosesc nume de televiziuni reale (Pro TV, Antena 1, Kanal D) pentru a câștiga încrederea. Documentele „semnate” sunt frecvent contracte de servicii cu costuri ascunse, autorizații pentru debitarea automată a conturilor sau procuri pentru gestionarea bunurilor. Recomandarea Poliției: nu deschideți ușa persoanelor necunoscute, indiferent de pretextul oferit.
Escrocheria 3: „Recensământul” – hoții pretind că sunt de la primărie
O schemă răspândită în toată țara este escrocheria „recensământul”. Hoții pretind că sunt de la primărie și sună la interfon, solicitând să intre pentru completarea unor formulare oficiale. Odată în casă, aceștia distrag atenția pensionarului prin întrebări (vârsta, numele complet, ce pensie primesc, ce locuință au) în timp ce un complice fură obiectele de valoare din alte camere.
Remus Mezinca, purtător de cuvânt al IPJ Timiș, a declarat: „Dacă nu au solicitat un serviciu, să nu permită accesul în casă unor persoane care pretind să rezolve o problemă. Copiii și bătrânii sunt deseori ținte ale infractorilor care pătrund în locuințe prin metoda înșelăciunii. Totodată, hoții stau la pândă: urmăresc o perioadă de timp programul și stilul de viață al viitoarei victime”. În unele cazuri, victimele au fost și agresate fizic. Recensămintele oficiale ale Institutului Național de Statistică nu se desfășoară prin vizite la domiciliu fără anunț prealabil în media națională, iar verificarea identității funcționarilor este obligatorie.
Escrocheria 4: „Distribuitor gaze” – falși angajați la pensionari
O variantă populară în mediul urban este escrocheria „distribuitor gaze”, în care escroci pretind că sunt angajați ai firmelor de distribuție a gazelor (Distrigaz, Engie, GDF Suez). Aceștia sună la ușă spunând că au venit pentru „verificarea instalației” sau pentru „înlocuirea contorului” și solicită accesul în casă. Odată înăuntru, examinează instalația pretextuos, dar în realitate identifică obiectele de valoare și verifică unde sunt ascunși banii.
Într-un caz raportat în județul Argeș în 2025, doi „angajați ai distribuitorului de gaze” au furat aproximativ 8.000 de lei și bijuterii în valoare de 15.000 de lei de la o pensionară de 78 de ani. Pentru a evita aceste situații, recomandarea este verificarea identității oricărui angajat care vine la domiciliu. Firmele oficiale trimit angajații cu legitimații vizibile, echipamente specifice și vehicule marcate. În cazul oricărei dubii, pensionarii pot suna direct la serviciul clienți al firmei (numărul este pe factura lunară) pentru verificare. Niciodată nu se acceptă plata în numerar la domiciliu pentru servicii presupus oficiale.
Escrocheria 5: „Inspector șef bancar” – apel telefonic despre cont
Un pensionar a rămas fără banii de pensie după ce a răspuns la telefon de la o persoană care pretindea că este inspector șef la banca lui. Convorbirea era despre „securitatea contului bancar”. Pensionarul, convins că vorbește cu un oficial al băncii, a oferit datele cardului și codurile de autentificare. La scurt timp după aceea, o mare parte din economii au dispărut.
Această schemă, cunoscută internațional ca „phishing telefonic” sau „vishing”, exploatează autoritatea aparentă a unui apel oficial. Escrocii folosesc numere de telefon clonate (care apar pe ecran ca fiind ale băncii reale) și informații parțiale despre client (numele, prefixul cardului) pentru a câștiga încrederea. Niciuna dintre bănci nu solicită datele cardului, codurile PIN, codurile TAN sau OTP prin telefon. Toate băncile au procedurile lor securizate prin care verifică identitatea clientului fără să-i ceară aceste date. Recomandarea: la orice apel telefonic care solicită date confidențiale bancare, închideți telefonul și sunați direct la banca dumneavoastră folosind numărul de pe spatele cardului.
Escrocheria 6: „Rude internate” – 14.800 lei pentru tratament inventat
Poliția Capitalei a anunțat că a făcut o percheziție în Ilfov într-un dosar penal în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată. O femeie a cerut sume importante de bani de la doi pensionari din București susținând că are nevoie pentru tratamentul unui copil sau al unei bătrâne. Prejudiciul total a fost de 14.800 de lei.
Schema „rude internate” este una dintre cele mai vechi escrocherii, exploatând generozitatea pensionarilor și ușurința lor de a împrumuta bani persoanelor care le par cunoscute. Escrocii aleg de obicei pensionari singuri (văduvi, fără copii sau cu copii departe), pe care îi vizitează periodic, câștigându-le încrederea cu mici cadouri și conversații prelungite. Odată stabilită relația, escrocul cere brusc un împrumut „urgent” pentru o pretinsă situație medicală gravă. Banii nu sunt returnați niciodată. Pentru a se proteja, pensionarii trebuie să fie precauți cu noii cunoscuți și să refuze categoric împrumuturile către persoane întâlnite recent, indiferent de pretextul invocat.
Cazul terifiant: tânără de 25 de ani din Gorj fură 77.000 lei de la bunica
Cea mai dureroasă categorie de escrocherie vine din interiorul familiei. O tânără de 25 de ani a fost reținută de polițiști pentru acces ilegal la un sistem informatic și efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos. Victimă a fost bunica sa, care a rămas fără peste 77.000 de lei, a declarat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliție Județean Gorj, Ioana Nanu.
Schema funcționează astfel: rudele apropiate (copii, nepoți, strănepoți) obțin acces la cardurile bancare sau la aplicațiile bancare ale pensionarilor pentru „a-i ajuta cu plățile”. Odată cu accesul, fac transferuri către conturile lor sau cumpărături online. Pensionarii observă rar imediat aceste tranzacții, deoarece nu verifică zilnic conturile. Într-un alt caz, raportat în București pe 22 ianuarie 2026, un strănepot de 20 de ani a folosit datele aferente unui cont bancar aparținând bunicului în vârstă de 83 de ani, efectuând peste 190 de tranzacții Glovo în valoare totală de aproximativ 14.000 de lei.
Avertismentul: cardurile și aplicațiile bancare ale pensionarilor
Unii pensionari își lasă cardurile bancare pe mâna rudelor pentru a le face cumpărături sau pentru a le plăti facturile, fără să se gândească la riscuri. Alții permit instalarea aplicațiilor bancare pe telefonul copilului sau nepotului, convinși că aceștia doar îi sprijină cu plățile lunare. Accesul direct la cont face însă extrem de ușoară inițierea de transferuri neautorizate. Codurile PIN sau parolele sunt deseori notate sau spuse cu încredere membrilor familiei, ceea ce le permite acestora să scoată bani din bancomat, să cumpere online sau chiar să ia credite rapide în numele pensionarului.
Recomandările Poliției pentru pensionari: niciodată nu împărtășiți codurile PIN, parolele sau codurile de securitate (OTP, TAN) cu rudele. Pentru plățile periodice, folosiți direct debitul automat configurat la bancă, nu prin intermediul rudelor. Pentru cumpărături online ocazionale, cereți rudei să comande de pe propriul cont, iar dumneavoastră să rambursați ulterior prin transfer. Pentru pensionarii cu mobilitate redusă, există servicii bancare la domiciliu (Banca Transilvania, BCR, BRD) care permit gestionarea conturilor fără a împărtăși datele cu terți.
Cazul șefului de poștă care a furat banii pensionarilor
Pe lângă schemele clasice, există și cazuri grave de furt comise de personalul instituțiilor care gestionează pensiile. Un șef de poștă a câștigat încrederea oamenilor dintr-o localitate și le-a furat banii de pensii prin falsificarea semnăturilor pe statele de plată. Pensionarii primeau taloanele, dar nu și banii, iar semnăturile lor erau falsificate pe documente. În final, poștașul a fost condamnat la un an și 9 luni pentru delapidare și furt, pedeapsă cu executare.
Pentru cei aproximativ 2,3 milioane de pensionari care primesc pensia prin Poșta Română (din cei 4,7 milioane total), riscul de a fi păcăliți de personalul poștal este redus, dar nu inexistent. Recomandările pentru pensionarii care primesc pensia la domiciliu: verificați întotdeauna suma primită cu cea înscrisă pe talonul de pensie; semnați doar pentru suma efectiv primită; păstrați talonul ca dovadă; raportați orice neconcordanță la Casa Județeană de Pensii și la Inspectoratul Județean de Poliție. Pentru pensionarii din zone rurale izolate, unde poștașul este singura legătură cu lumea exterioară, vigilența este și mai importantă.
Cum să te protejezi: cele 7 reguli de aur ale Poliției
Poliția Capitalei și inspectoratele județene au formulat cele 7 reguli de aur pentru protecția pensionarilor împotriva escrocheriilor.
- Prima: niciodată nu deschideți ușa persoanelor pe care nu le cunoașteți, indiferent de pretextul invocat (primărie, distribuitor utilități, recensământ, sondaje).
- A doua: niciodată nu împărtășiți date personale (CNP, adresă, detalii bancare, numere PIN, parole) prin telefon, indiferent de cine pretinde că este apelantul.
- A treia: pentru orice cerere de ajutor financiar pretextuos venită de la o rudă, verificați identitatea apelantului prin telefonarea directă la numărul cunoscut.
- A patra regulă: niciodată nu lăsați cardul bancar și parolele pe mâna unui membru al familiei, chiar dacă acesta vă spune că vă ajută cu plățile.
- A cincea: păstrați sumele mari de bani la bancă, nu acasă. Pensionarii care țin acasă 30.000-50.000 lei lichizi sunt ținte naturale.
- A șasea: verificați periodic extrasul bancar și raportați imediat orice tranzacție necunoscută. A șaptea: în orice situație de dubiu, sunați la 112 înainte de a face orice acțiune cerută de un necunoscut. Operatorul 112 vă poate clarifica dacă apelul telefonic primit este o escrocherie sau o solicitare legitimă.
Pentru pensionarii care au fost deja victime, raportarea la Poliție este obligatorie – chiar dacă banii sunt rar recuperați, denunțul ajută la identificarea rețelelor de escrocherie și protejarea altor potențiale victime.
Acest articol are rol informativ și de avertizare. Pentru pensionarii care au fost victimele unei escrocherii sau care suspectează o încercare de fraudă, recomandarea este contactarea imediată a Poliției Române (telefon 112 pentru urgențe sau 0800-800-678 pentru centrul de informare). În cazul fraudelor bancare, contactați și banca emitentă pentru blocarea conturilor și cardurilor. Identitatea sesizatorului este confidențială.
