Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
O boală asociată mai degrabă cu trecutul îngrijorează din nou autoritățile sanitare din Florida. Statul american a raportat 17 cazuri de lepră de la începutul anului 2026, mai multe dintre ele fiind identificate în zona centrală.
Specialiștii analizează o posibilă legătură cu armadillo cu nouă benzi, un animal răspândit în sudul Statelor Unite, care poate fi infectat în mod natural cu bacteria responsabilă de boală. Legătura nu înseamnă însă că fiecare pacient a luat infecția de la un animal și nici că simpla întâlnire cu un armadillo duce la îmbolnăvire.
Lepra, cunoscută și drept boala Hansen, se transmite greu, poate avea o perioadă de incubație de până la 20 de ani și este vindecabilă cu antibiotice. Autoritățile din Florida spun că numărul cazurilor rămâne redus și că nu există motive pentru panică.
Numărul cazurilor se apropie deja de totalul înregistrat în 2024
Departamentul de Sănătate din Florida a confirmat 17 cazuri de lepră raportate în 2026, până la finalul lunii iulie.
În centrul statului a fost raportat câte un caz în comitatele Brevard, Lake, Orange, Seminole și Sumter, iar în Volusia au fost înregistrate două cazuri. Restul îmbolnăvirilor sunt răspândite în alte zone ale Floridei.
Datele istorice publicate de Departamentul de Sănătate din Florida arată că statul a înregistrat opt cazuri în 2022, 23 în 2023 și 20 în 2024. Cele 17 cazuri identificate în primele șapte luni ale anului 2026 sunt, așadar, aproape de totalul raportat pe întregul an 2024.
Chiar și în acest context, chirurgul general al statului Florida, Joseph Ladapo, a declarat că nu este vorba despre o incidență ridicată și că locuitorii nu ar trebui să intre în panică.
De ce sunt suspectați armadillo
Armadillo cu nouă benzi, denumit științific Dasypus novemcinctus, este principalul rezervor sălbatic cunoscut pentru bacteria Mycobacterium leprae în sudul Statelor Unite.
Unele exemplare sunt infectate în mod natural și pot purta cantități mari de bacterii în țesuturi. Oamenii pot fi expuși prin contact repetat și apropiat cu animalele, prin manipularea sau tranșarea lor și, posibil, prin solul din zonele în care acestea trăiesc.
CDC precizează că riscul de transmitere de la armadillo la om este foarte mic. Majoritatea persoanelor care întâlnesc sau ating un asemenea animal nu dezvoltă boala.
Nu toate animalele sunt infectate și nu există dovezi că toate cele 17 cazuri din Florida au fost provocate de armadillo. Pentru stabilirea sursei sunt necesare anchete epidemiologice, informații despre expunerile pacienților și, în anumite situații, compararea genetică a bacteriilor.
Același tip de bacterie a fost găsit la animale și la pacienți
Legătura dintre armadillo și lepră nu este o simplă presupunere bazată pe faptul că animalele sunt prezente în zonele în care apar cazurile.
Un studiu publicat în 2015 în revista CDC Emerging Infectious Diseases a analizat 645 de armadillo capturați în Mississippi, Alabama, Georgia și Florida. Cercetătorii au identificat dovezi ale infecției cu Mycobacterium leprae la 106 animale, reprezentând 16,4% din lotul testat.
Bacteriile prelevate de la animale au fost apoi comparate cu cele găsite în probele a 52 de pacienți din aceeași regiune. Două dintre tulpinile asociate cu armadillo au fost identificate și la 22 dintre pacienți, adică la aproximativ 42% dintre persoanele analizate.
Toți cei zece pacienți infectați cu una dintre tulpinile nou identificate locuiau în sudul Floridei, singura regiune în care aceeași variantă fusese descoperită și la armadillo. Rezultatele au oferit dovezi genetice pentru transmiterea zoonotică în sud-estul Statelor Unite.
Pacienții nu își aminteau să fi atins animalele
O constatare interesantă a studiului a fost că pacienții intervievați nu își aminteau să fi avut contact direct cu armadillo.
Mulți desfășurau însă activități în aer liber, inclusiv grădinărit, în zone în care animalele erau frecvente. Cercetătorii au luat în calcul posibilitatea unei expuneri indirecte la bacterii eliminate în mediul înconjurător.
Această cale nu este pe deplin explicată. Autorii studiului au precizat că, deoarece lepra este rară, riscul atribuit contactului indirect cu solul sau cu mediul armadillo trebuie să fie foarte scăzut.
Pentru reducerea expunerii, persoanele care locuiesc în zone populate de aceste animale pot evita atingerea, capturarea, vânătoarea sau manipularea cadavrelor și pot purta mănuși când lucrează în pământ.
Cazurile diagnosticate acum pot proveni din expuneri foarte vechi
Creșterea raportărilor într-un anumit an nu înseamnă că toate infectările s-au produs în ultimele luni.
Bacteria se multiplică foarte lent, iar manifestările pot apărea la mulți ani după expunere. Potrivit CDC, între momentul contactului cu bacteria și debutul simptomelor pot trece până la 20 de ani.
Din acest motiv, este dificil de stabilit dacă o persoană s-a infectat recent, în timpul unei călătorii, prin contact cu un animal sau cu mult timp înaintea diagnosticului.
Perioada lungă de incubație mai înseamnă că cele 17 cazuri nu pot fi puse automat pe seama unei schimbări recente în populația de armadillo.
Lepra ar putea fi endemică în Florida Centrală
Un raport publicat în 2023 în Emerging Infectious Diseases a atras atenția asupra creșterii numărului de cazuri la persoane care nu călătoriseră în regiuni în care lepra este frecventă și nu aveau factorii de risc tradiționali.
Autorii au considerat că aceste tendințe susțin ipoteza că boala a devenit endemică în sud-estul Statelor Unite, în special în Florida Centrală.
„Endemic” nu înseamnă că există o epidemie necontrolată. Termenul descrie o boală care continuă să apară local, într-o anumită regiune, prin surse de transmitere existente în acel teritoriu.
În acest caz, posibilele surse locale includ atât contactul prelungit cu o persoană netratată, cât și expunerea la armadillo infectați sau la mediul în care aceștia trăiesc.
Lepra nu se transmite ușor între oameni
În ciuda reputației sale istorice, lepra nu este o boală foarte contagioasă.
Transmiterea de la o persoană la alta necesită, de regulă, contact apropiat și repetat, timp de mai multe luni, cu un pacient care nu a început tratamentul. Bacteriile ar putea fi eliminate prin picăturile respiratorii produse când persoana infectată tușește sau strănută.
Boala nu se transmite prin:
- strângerea mâinii;
- îmbrățișări;
- statul lângă o persoană infectată;
- folosirea aceleiași mese;
- conversații obișnuite;
- contact social ocazional.
Aproximativ 95% dintre oameni au o rezistență naturală la bacteriile care provoacă lepra și nu vor dezvolta boala chiar dacă sunt expuși.
După începerea tratamentului, pacientul nu mai transmite infecția, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.
Ce simptome provoacă lepra
Boala Hansen afectează în principal pielea și nervii periferici, dar poate implica și ochii și mucoasa căilor respiratorii superioare.
Unul dintre cele mai caracteristice semne este apariția unei pete mai deschise, roșiatice sau diferite de culoarea normală a pielii, în interiorul căreia sensibilitatea este redusă sau a dispărut.
O persoană poate să nu mai simtă atingerea, temperatura sau durerea în zona respectivă. Alte manifestări pot include:
- amorțeli la nivelul mâinilor sau picioarelor;
- furnicături;
- slăbiciune musculară;
- îngroșarea sau mărirea unor nervi;
- piele uscată în zonele afectate;
- răni care nu sunt simțite din cauza amorțelii;
- probleme oculare;
- congestie sau leziuni la nivelul mucoasei nazale.
OMS stabilește diagnosticul pe baza pierderii clare a sensibilității într-o leziune cutanată, a afectării unui nerv periferic sau a identificării microscopice a bacteriilor.
De ce poate produce dizabilități dacă nu este tratată
Bacteriile atacă nervii care transmit senzațiile și controlează anumite grupe musculare.
Dacă o persoană nu mai simte durerea sau temperatura, poate suferi arsuri, tăieturi și alte răni fără să își dea seama. Leziunile repetate, infecțiile și slăbiciunea musculară pot produce deformări și dizabilități permanente.
Degetele nu „cad” direct din cauza leprei. Pierderea țesuturilor poate apărea după traumatisme și infecții repetate în zone care au devenit insensibile sau prin afectarea severă a mușchilor și oaselor.
Diagnosticul precoce și începerea tratamentului înaintea instalării leziunilor nervoase avansate pot preveni majoritatea acestor complicații.
Lepra se vindecă printr-o combinație de antibiotice
Boala Hansen este tratabilă și vindecabilă.
Schema recomandată de OMS include trei antibiotice: rifampicină, dapsonă și clofazimină. Tratamentul durează șase luni pentru formele cu un număr redus de leziuni și 12 luni pentru formele multibacilare, mai extinse.
Durata și schema pot varia în funcție de protocolul național, forma bolii, răspunsul pacientului și eventualele complicații. Tratamentul trebuie urmat complet, chiar dacă leziunile cutanate încep să se amelioreze.
Antibioticele distrug bacteria, dar afectarea nervilor produsă înaintea diagnosticului poate să nu fie complet reversibilă. Tocmai de aceea, o pată persistentă pe piele care și-a pierdut sensibilitatea merită evaluată medical.
Cazurile din Florida nu reprezintă o amenințare pentru populația generală
În Statele Unite, lepra rămâne rară. CDC estimează că sunt diagnosticate anual cel mult aproximativ 225 de persoane, iar multe au fost expuse în țări unde boala este mai frecventă.
Cele 17 cazuri din Florida merită urmărite, mai ales pentru că unele par să fi fost dobândite local. Ele nu indică însă o boală care se răspândește ușor prin comunitate și nu justifică evitarea contactului obișnuit cu alte persoane sau renunțarea la călătorii.
Cea mai simplă măsură de precauție în regiunile în care trăiesc armadillo este evitarea manipulării animalelor vii sau moarte. Persoanele care lucrează frecvent în sol pot folosi mănuși și se pot spăla pe mâini după activitățile de grădinărit.
O pată cutanată persistentă, însoțită de pierderea sensibilității, amorțeală ori slăbiciune musculară trebuie examinată de medic, mai ales dacă persoana a locuit sau a petrecut mult timp în sudul Statelor Unite.
