Din cuprinsul articolului
Organizația Mondială a Sănătății trage un semnal de alarmă: alimentele nesigure provoacă anual peste 860 de milioane de îmbolnăviri și 1,5 milioane de decese. Copiii mici sunt cei mai vulnerabili, iar schimbările climatice ar putea agrava situația în viitor.
Alimentele contaminate sau manipulate necorespunzător continuă să reprezinte una dintre cele mai mari amenințări pentru sănătatea publică la nivel global.
Avertisment OMS: Hrana care ne îmbolnăvește în fiecare zi ucide 1,5 milioane de oameni anual
Un nou raport al World Health Organization arată că peste 860 de milioane de persoane se îmbolnăvesc anual din cauza alimentelor nesigure, iar aproximativ 1,5 milioane își pierd viața din această cauză, potrivit euronws.com.
„Siguranța alimentară nu este o problemă abstractă – ea afectează fiecare masă, fiecare familie, fiecare zi”, a declarat Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS.
Raportul a fost publicat înaintea Zilei Mondiale a Siguranței Alimentare și oferă pentru prima dată o imagine detaliată asupra impactului uman și economic al bolilor transmise prin alimente.
Potrivit experților, multe dintre aceste cazuri ar putea fi prevenite prin măsuri simple de igienă, acces la apă potabilă sigură și respectarea normelor de preparare și conservare a alimentelor.
Copiii mici, categoria cea mai expusă
Datele OMS arată că micuții cu vârsta sub 5 ani sunt de trei ori mai vulnerabili la bolile provocate de alimente contaminate comparativ cu restul populației. Deși reprezintă doar aproximativ 9% din populația globului, aceștia suportă aproape o treime din povara totală a bolilor alimentare.
În anul 2021, aproximativ 143.000 de copii au murit din cauza unor afecțiuni asociate consumului de alimente nesigure.
Cele mai frecvente probleme sunt bolile diareice, care pot deveni rapid severe și chiar fatale în cazul copiilor foarte mici, mai ales în regiunile unde accesul la servicii medicale este limitat.
Costuri uriașe pentru economie și sănătate
Pe lângă impactul asupra sănătății, alimentele nesigure generează și pierderi economice considerabile. OMS estimează că, numai în 2021, bolile de origine alimentară au dus la pierderi de productivitate de aproximativ 310 miliarde de dolari la nivel mondial.
Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a subliniat că siguranța alimentară nu este o problemă abstractă, ci una care afectează fiecare familie și fiecare masă consumată zilnic.
Potrivit acestuia, noile date permit guvernelor să identifice mai bine zonele cu risc ridicat și să adopte măsuri eficiente pentru protejarea populației.
Schimbările climatice pot agrava situația
Experții OMS avertizează că schimbările climatice vor influența semnificativ siguranța alimentară în anii următori.
Temperaturile mai ridicate, fenomenele meteorologice extreme și modificările regimului precipitațiilor favorizează răspândirea agenților patogeni și cresc riscul contaminării alimentelor.
Aceste schimbări pot facilita apariția unor noi boli alimentare și extinderea celor deja cunoscute, punând presiune suplimentară asupra sistemelor de sănătate din întreaga lume.
Care sunt principalele cauze ale bolilor transmise prin alimente
Bolile de origine alimentară apar atunci când alimentele contaminate cu bacterii, virusuri, paraziți sau substanțe chimice ajung în organism și provoacă infecții ori intoxicații.
În Europa, specialiștii atrag atenția asupra câtorva dintre cei mai frecvenți agenți patogeni responsabili pentru îmbolnăviri.
1. Campylobacterioza- una dintre cele mai răspândite infecții alimentare
Campylobacterioza este provocată de bacteria Campylobacter și este adesea asociată cu consumul de carne de pasăre crudă sau insuficient preparată termic. De asemenea, infecția poate apărea după consumul de lapte nepasteurizat, carne provenită de la rumegătoare sau apă contaminată.
Potrivit Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), numărul cazurilor crește semnificativ în timpul verii, când temperaturile ridicate favorizează dezvoltarea bacteriilor și contaminarea alimentelor.
2. Salmoneloza- un pericol ascuns în ouă și carne crudă
Salmoneloza rămâne una dintre cele mai cunoscute boli alimentare din Europa. Infecția este asociată în special cu ouăle crude sau insuficient preparate, precum și cu carnea de porc, curcan și pui.
.
Simptomele includ febră, diaree, greață, vărsături și crampe abdominale. În cazurile severe, bacteria poate pătrunde în fluxul sanguin și poate provoca complicații grave, în special la copii, vârstnici și persoanele cu sistem imunitar slăbit.
3. Infecția cu STEC- riscuri asociate cărnii insuficient preparate
Infecția cu Escherichia coli producătoare de toxină Shiga (STEC) este legată de consumul de carne crudă sau insuficient gătită, produse lactate obținute din lapte nepasteurizat, legume cu frunze consumate crude și sucuri nepasteurizate.
În unele situații, această infecție poate provoca complicații serioase, inclusiv afectarea rinichilor, motiv pentru care respectarea regulilor de igienă și preparare termică este esențială.
4. Listerioza- rară, dar extrem de periculoasă
Listerioza este o infecție mai puțin frecventă, însă poate avea consecințe severe. Boala este cauzată de bacteria Listeria monocytogenes, care poate fi prezentă în anumite produse lactate nepasteurizate, preparate din carne procesată sau alimente refrigerate gata de consum.
Deși numărul cazurilor este redus comparativ cu alte infecții alimentare, listerioza se remarcă prin rate ridicate de spitalizare și mortalitate. Femeile însărcinate, nou-născuții, persoanele în vârstă și cei cu imunitate scăzută sunt categoriile cele mai expuse riscului.
Cum pot fi prevenite bolile provocate de alimente
Specialiștii recomandă respectarea unor reguli simple pentru reducerea riscurilor:
- spălarea atentă a mâinilor înainte de prepararea hranei;
- păstrarea alimentelor la temperaturi adecvate;
- evitarea consumului de produse expirate;
- separarea alimentelor crude de cele gătite;
- utilizarea apei potabile sigure la prepararea mâncării;
- respectarea proceselor de pasteurizare și gătire completă a produselor de origine animală.
OMS subliniază că siguranța alimentară reprezintă o responsabilitate comună, iar măsurile de prevenție pot salva milioane de vieți în fiecare an.



