Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Un consum regulat de suc concentrat de sfeclă roșie a redus tensiunea arterială la adulți în vârstă în doar două săptămâni, potrivit unui studiu realizat de cercetători de la University of Exeter. Efectul nu a fost observat la participanții tineri și pare să depindă de un mecanism despre care medicina vorbește tot mai mult în ultimii ani: bacteriile din cavitatea orală.
Studiul, publicat în Free Radical Biology and Medicine, este descris de autori drept cea mai amplă cercetare care a analizat simultan efectele nitraților alimentari asupra microbiomului oral, producției de oxid nitric și funcției vasculare la persoane tinere și vârstnice.
Rezultatele nu transformă sucul de sfeclă într-un tratament pentru hipertensiune și nu înlocuiesc medicația prescrisă. Ele arată însă că anumite alimente bogate în nitrați ar putea influența tensiunea arterială printr-o cale biologică mult mai complexă decât se credea: interacțiunea dintre bacteriile din gură și vasele de sânge.
Ce legătură au bacteriile din gură cu tensiunea arterială
Nitrații există natural în multe legume, mai ales în sfecla roșie, spanac, rucola, țelină, fenicul și kale. După ce sunt consumați, nu acționează direct asupra vaselor de sânge. Mai întâi trebuie transformați de anumite bacterii orale.
Aceste bacterii convertesc nitrații în nitriți, iar apoi organismul îi transformă în oxid nitric, una dintre cele mai importante molecule pentru sănătatea vasculară. Oxidul nitric ajută vasele de sânge să se relaxeze, îmbunătățește circulația și contribuie la reglarea tensiunii arteriale.
Problema este că această cale devine mai puțin eficientă odată cu înaintarea în vârstă. Nivelurile de oxid nitric scad, vasele devin mai rigide, iar microbiomul oral se modifică. Cercetătorii de la Exeter au vrut să vadă dacă nitrații alimentari pot schimba acest echilibru.
Cum a fost realizat studiul
Cercetarea a inclus 39 de adulți sub 30 de ani și 36 de persoane cu vârste între 60 și 70 de ani. Participanții au trecut prin două perioade separate de câte două săptămâni.
Într-una dintre faze au consumat suc concentrat de sfeclă bogat în nitrați. În cealaltă au primit o versiune placebo, din care nitrații fuseseră eliminați. Între cele două etape a existat o perioadă de „washout”, pentru ca organismul să revină la starea inițială înainte de următorul test.
Cercetătorii au analizat apoi bacteriile din cavitatea orală și modificările tensiunii arteriale.
Ambele grupe de vârstă au avut schimbări importante în microbiomul oral după consumul de suc bogat în nitrați. Diferența a apărut la efectul vascular: doar adulții vârstnici au avut o reducere clară a tensiunii arteriale.
Bacteriile considerate benefice au crescut după consumul de sfeclă
La participanții mai în vârstă, cercetătorii au observat scăderea unor bacterii din grupul Prevotella, descrise în acest context ca potențial nefavorabile, și creșterea bacteriilor Neisseria, asociate cu metabolismul nitriților și producția de oxid nitric.
Acest detaliu contează pentru că explică de ce două persoane pot reacționa diferit la aceeași alimentație. Dacă microbiomul oral nu transformă eficient nitrații, efectul asupra oxidului nitric și vaselor de sânge poate fi mai slab.
Profesorul Anni Vanhatalo, unul dintre autorii studiului, spune că adulții în vârstă produc mai puțin oxid nitric pe măsură ce îmbătrânesc și au mai frecvent hipertensiune, infarct sau accident vascular cerebral. Ea consideră că încurajarea consumului de legume bogate în nitrați ar putea avea beneficii importante pentru sănătatea cardiovasculară pe termen lung.
De ce efectul nu a apărut la participanții tineri
Participanții tineri au avut și ei modificări ale microbiomului oral după consumul de suc de sfeclă, dar tensiunea arterială nu a scăzut semnificativ.
Explicația probabilă este că adulții tineri pornesc deja cu o funcție vasculară mai bună și cu niveluri mai eficiente de oxid nitric. În plus, tensiunea lor arterială era mai mică încă de la începutul studiului, ceea ce lasă mai puțin spațiu pentru o reducere vizibilă.
Acesta este unul dintre motivele pentru care multe intervenții alimentare au efecte mai clare la persoanele cu risc metabolic mai mare decât la adulții tineri și sănătoși.
Apa de gură antiseptică ar putea afecta această cale biologică
Una dintre cele mai interesante părți ale cercetării recente despre nitrați este rolul microbiomului oral. Mai multe studii sugerează că folosirea frecventă a apelor de gură antibacteriene puternice poate perturba bacteriile implicate în producția de oxid nitric.
Un studiu pilot publicat în 2026 a arătat că clorhexidina, un antiseptic oral folosit frecvent în unele ape de gură, a perturbat metabolismul nitraților și a redus sinteza gastrică de oxid nitric.
Aceasta nu înseamnă că apa de gură trebuie evitată sau că igiena orală devine mai puțin importantă. Înseamnă că microbiomul oral începe să fie privit diferit: nu doar ca un factor implicat în carii sau gingivită, ci și ca parte a sănătății cardiovasculare și metabolice.
Sfecla roșie nu este singura sursă bună de nitrați
Sfecla a atras atenția pentru că are concentrații mari de nitrați și este ușor de folosit în studii clinice. Totuși, nu este singura opțiune.
Rucola, spanacul, țelina, feniculul și kale sunt, de asemenea, surse importante de nitrați alimentari. Diferența apare și din modul în care sunt consumați. O dietă bogată constant în legume poate avea efecte diferite față de administrarea concentrată prin suc.
Cercetătorii spun că răspunsul poate depinde și de sex, vârstă, microbiom, medicamente, sănătatea vasculară și stilul de viață. Tocmai de aceea sunt necesare studii mai mari.
Sucul de sfeclă nu înlocuiește tratamentul hipertensiunii
Hipertensiunea rămâne unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru infarct, accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă și boală renală. Reducerea tensiunii prin alimentație este utilă, dar nu înlocuiește tratamentul prescris atunci când valorile sunt mari sau riscul cardiovascular este crescut.
Pentru persoanele cu hipertensiune, alimentația bogată în legume, reducerea sării, activitatea fizică, controlul greutății și tratamentul medicamentos rămân baza intervenției.
Studiul de la Exeter arată însă ceva important: microbiomul oral poate influența direct felul în care organismul răspunde la anumite alimente. Pentru cercetători, aceasta deschide o direcție nouă în nutriție și medicina cardiovasculară. Pentru pacienți, mesajul este mai simplu: legumele bogate în nitrați ar putea avea efecte mai puternice asupra tensiunii decât se credea până acum.
