Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
România a intrat într-o perioadă de vreme instabilă, cu alternanțe între furtuni, umiditate ridicată și episoade calde. Chiar dacă nu fiecare zi este încadrată oficial ca „zi de caniculă”, valorile de după-amiază se apropie deja de praguri solicitante pentru organism în mai multe zone ale țării.
Datele afișate de Administrația Națională de Meteorologie arătau joi, 11 iunie, temperaturi de aproximativ 28-30°C în mai multe stații meteo, inclusiv în sud, est și sud-est.
În astfel de zile, hidratarea nu mai este doar o recomandare generală. Pentru persoanele cu hipertensiune, boli de inimă, diabet, afecțiuni renale sau vârste înaintate, alegerea băuturilor poate influența direct tensiunea, ritmul cardiac și riscul de complicații.
Căldura pune presiune pe sistemul cardiovascular. Organismul încearcă să se răcească prin transpirație și prin dilatarea vaselor de sânge, iar inima trebuie să pompeze mai mult pentru a menține circulația. Organizația Mondială a Sănătății avertizează că temperaturile extreme pot agrava bolile cardiovasculare, respiratorii, renale și diabetul, iar stresul termic crește solicitarea asupra inimii și rinichilor.
De ce căldura poate crește riscul de infarct și AVC
Când corpul pierde apă prin transpirație, sângele devine mai concentrat, volumul circulant scade, iar inima muncește mai greu. În paralel, pot apărea dezechilibre ale electroliților, modificări ale tensiunii arteriale și o tendință mai mare la formarea cheagurilor.
Centers for Disease Control and Prevention explică faptul că stresul termic poate crește cererea asupra inimii și sistemului cardiovascular și poate favoriza deshidratarea, cheagurile de sânge și dezechilibrele electrolitice. Toate acestea pot contribui la evenimente cardiovasculare, mai ales la persoanele care au deja boli de inimă.
De aceea, vara nu este periculoasă doar prin temperatura afișată în termometru. Contează și umiditatea, durata expunerii, vârsta, tratamentele luate, bolile cronice și capacitatea fiecărei persoane de a se hidrata corect.
Alcoolul, cea mai proastă alegere în zilele foarte calde
Un pahar rece de bere sau un cocktail cu gheață poate părea soluția perfectă după câteva ore petrecute în soare. În realitate, alcoolul poate agrava deshidratarea și poate afecta capacitatea organismului de a-și regla temperatura.
În zilele calde, alcoolul poate da o senzație falsă de răcorire, dar favorizează pierderea de lichide și poate reduce vigilența. Persoana expusă la soare poate observa mai târziu semnele de supraîncălzire, iar riscul crește dacă există hipertensiune, aritmii, boală coronariană sau tratament cu diuretice.
American Heart Association atrage atenția că temperaturile extreme pot fi periculoase, chiar fatale, pentru persoanele cu boli cardiovasculare. În acest context, alcoolul nu trebuie folosit ca metodă de hidratare, oricât de rece ar fi băutura.
Energizantele și cafeaua multă pot accentua palpitațiile
Cafeaua obișnuită, consumată moderat, nu este o problemă pentru majoritatea oamenilor. Riscul apare când, în plină căldură, se adună mai multe cafele tari, băuturi energizante sau produse cu doze mari de cofeină.
Cofeina poate crește temporar pulsul și tensiunea la unele persoane, iar efectul poate fi mai vizibil la cei sensibili, la cei care au aritmii sau hipertensiune prost controlată. Energizantele sunt mai problematice decât o cafea simplă deoarece pot combina doze mari de cofeină cu zahăr și alți stimulanți.
CDC recomandă limitarea băuturilor bogate în zahăr, sodiu, cofeină și alcool în zilele foarte calde. Nu înseamnă că orice cafea trebuie eliminată, ci că excesul trebuie evitat, mai ales când persoana transpiră mult, stă afară sau are boli cardiovasculare.
Sucurile dulci nu hidratează cum cred mulți oameni
Băuturile carbogazoase, ceaiurile îndulcite, limonadele cu mult zahăr și sucurile din comerț par răcoritoare, dar nu sunt cea mai bună alegere când organismul are nevoie de hidratare reală.
Zahărul în exces poate încetini golirea gastrică, poate crește aportul caloric și poate accentua fluctuațiile glicemiei. Pentru persoanele cu diabet, prediabet sau obezitate, astfel de băuturi pot adăuga un stres metabolic exact când organismul este deja solicitat de căldură.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă în zilele calde consumul regulat de apă și evitarea băuturilor zaharoase, alcoolice sau cu cofeină. Mesajul este simplu: când este foarte cald, băutura de bază trebuie să rămână apa.
Apa cu gheață nu provoacă automat AVC, dar poate fi greu tolerată
Una dintre ideile care circulă vara este că apa foarte rece băută brusc după expunere la soare ar putea declanșa direct un infarct sau un AVC. Afirmația este prea categorică și nu trebuie prezentată ca regulă medicală.
Pentru majoritatea oamenilor, apa rece nu provoacă un accident vascular cerebral. Totuși, băuturile foarte reci, consumate rapid după efort sau expunere la temperaturi ridicate, pot provoca disconfort, crampe gastrice, senzație de rău sau reacții neplăcute la persoanele sensibile.
Recomandarea prudentă este să bei apă la temperatură moderată sau ușor rece, în înghițituri mici și regulate. Corpul are nevoie de lichide absorbite constant, nu de cantități mari băute brusc după ore întregi de deshidratare.
Mâncarea sărată și grasă pune presiune suplimentară pe inimă
Nu doar băuturile contează. În zilele toride, mesele grele, prăjelile, mezelurile, fast-foodul și alimentele foarte sărate pot accentua retenția de apă, pot crește tensiunea și pot îngreuna digestia.
O masă bogată în grăsimi obligă organismul să direcționeze mai mult sânge către tubul digestiv, în timp ce corpul încearcă deja să se răcească. Pentru o persoană cu boală cardiacă, această combinație poate fi greu de dus.
În zilele foarte calde, sunt mai potrivite mesele ușoare, cu legume, fructe, iaurt, supe reci, pește, carne slabă, leguminoase și alimente cu multă apă. Castraveții, roșiile, pepenele, piersicile, iaurtul și supele ușoare pot contribui și ele la aportul de lichide.
Cine trebuie să fie cel mai atent
Riscul este mai mare la vârstnici, persoane cu hipertensiune, insuficiență cardiacă, boală coronariană, fibrilație atrială, diabet, boală renală, obezitate sau antecedente de AVC.
Atenție specială trebuie să aibă și cei care iau diuretice, medicamente pentru tensiune, unele antidepresive, tratamente psihiatrice sau alte medicamente care pot influența hidratarea și reglarea temperaturii corpului. CDC avertizează că unele medicamente pot crește riscul de deshidratare sau supraîncălzire în zilele foarte calde.
Pacienții care au restricție de lichide, de exemplu în insuficiență cardiacă sau boală renală, nu ar trebui să crească singuri cantitatea de apă. În cazul lor, planul de hidratare trebuie stabilit cu medicul.
Semnele care trebuie luate în serios
Amețeala, slăbiciunea, transpirația abundentă, pulsul rapid, greața, durerile de cap, confuzia, respirația grea și durerea în piept nu trebuie ignorate în zilele calde.
Dacă apar astfel de simptome, persoana trebuie dusă într-un loc răcoros, hainele strâmte trebuie slăbite, iar corpul trebuie răcit treptat cu apă, comprese umede sau aer condiționat. Dacă există durere în piept, lipsă de aer, confuzie, leșin, slăbiciune pe o parte a corpului sau tulburări de vorbire, trebuie apelat imediat 112.
Ce este recomandat în zilele cu temperaturi ridicate
Apa rămâne cea mai sigură alegere. Se bea regulat, înainte să apară setea intensă, în cantități mici și repetate. În zilele cu transpirație abundentă, efort sau timp petrecut afară, pot fi utile și alimentele care aduc electroliți, dar băuturile pentru sportivi nu sunt necesare pentru toată lumea.
Cafeaua poate fi păstrată în cantitate moderată, dacă este bine tolerată, dar energizantele și excesul de cofeină ar trebui evitate. Alcoolul nu trebuie folosit pentru „răcorire”, iar sucurile dulci ar trebui înlocuite cu apă, apă cu lămâie, ceaiuri neîndulcite sau alimente bogate în apă.
Pe fondul vremii instabile din România și al episoadelor calde care se pot instala rapid în iunie, grija pentru hidratare devine o măsură de protecție cardiovasculară. Nu orice băutură rece ajută corpul. Unele pot accentua exact problemele pe care căldura le provoacă deja: deshidratare, puls crescut, tensiune oscilantă și stres suplimentar asupra inimii.
