Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Moștenirea reprezintă unul dintre cele mai sensibile momente din viața unei familii. Deși regulile privind succesiunea sunt stabilite prin lege, împărțirea averii lasă adesea loc disputelor între moștenitori. Potrivit specialiștilor în drept succesoral, există un bun care generează cele mai multe conflicte după decesul părinților: casa părintească.
În multe cazuri, valoarea sentimentală a locuinței este cea care transformă succesiunea într-un proces dificil, iar lipsa unei înțelegeri poate duce la litigii care se întind pe parcursul mai multor ani.
De ce casa părintească este cel mai disputat bun la succesiune
Pentru numeroși români, locuința în care au copilărit înseamnă mult mai mult decât o simplă proprietate. Casa părinților păstrează amintiri și are o încărcătură emoțională puternică, iar acest lucru face ca împărțirea ei să fie adesea complicată.
Situațiile tensionate apar frecvent atunci când unul dintre copii a rămas să locuiască în imobil, a suportat cheltuielile de întreținere sau a investit bani în renovarea acestuia. În același timp, ceilalți moștenitori consideră că legea le conferă aceleași drepturi asupra proprietății și solicită partea care li se cuvine.
Neînțelegerile devin și mai dificile atunci când unul dintre frați dorește să păstreze casa, iar ceilalți preferă vânzarea acesteia și împărțirea banilor obținuți.
Cum se împarte casa după decesul părinților
În lipsa unui testament, succesiunea se realizează potrivit prevederilor Codului Civil. Copiii și soțul supraviețuitor fac parte din categoria moștenitorilor legali și primesc cote din patrimoniu în funcție de regulile stabilite de lege.
Atunci când există mai mulți copii, fiecare are dreptul la o cotă din bunurile rămase după decesul părinților. Dacă moștenitorii nu ajung la un acord privind împărțirea casei, soluția poate fi dezbaterea succesiunii la notar sau, în lipsa unei înțelegeri, deschiderea unei acțiuni în instanță pentru partaj.
În practică, locuința este bunul care ajunge cel mai frecvent în astfel de procese, deoarece nu poate fi împărțită fizic la fel de ușor precum alte bunuri sau sumele de bani.
Ce se întâmplă dacă unul dintre moștenitori refuză vânzarea
O situație întâlnită frecvent este aceea în care unul dintre moștenitori dorește să continue să locuiască în casa părintească, în timp ce ceilalți solicită valorificarea imobilului pentru a-și primi partea care li se cuvine.
În astfel de cazuri, persoana interesată să păstreze locuința poate cumpăra cotele celorlalți moștenitori, dacă există un acord între părți. Atunci când înțelegerea nu este posibilă, instanța poate decide efectuarea partajului și modalitatea în care va fi împărțită valoarea proprietății.
Avocații specializați în drept succesoral avertizează că astfel de litigii pot dura ani de zile și, de multe ori, afectează definitiv relațiile dintre membrii aceleiași familii.
Cum pot fi evitate conflictele dintre moștenitori
Specialiștii recomandă ca succesiunea să fie dezbătută cât mai curând după decesul proprietarului și ca moștenitorii să încerce să ajungă la o soluție amiabilă. Procedura desfășurată la notar este, de regulă, mai rapidă și mai puțin costisitoare decât un proces în instanță.
Totodată, redactarea unui testament poate reduce semnificativ riscul apariției unor neînțelegeri, chiar dacă legea continuă să protejeze drepturile moștenitorilor rezervatari.
În lipsa unei comunicări și a unei înțelegeri între membrii familiei, casa părintească rămâne bunul care generează cele mai multe dispute la succesiune. Pentru multe familii, valoarea afectivă a locuinței ajunge să cântărească mai mult decât cea materială, iar conflictele privind împărțirea acesteia se pot transforma în procese de lungă durată.
Sursa: Playtech
