Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Buretele de bucătărie, unul dintre cele mai folosite obiecte din orice casă, poate deveni un adevărat rezervor de bacterii periculoase dacă nu este curățat și schimbat regulat. Cercetătorii avertizează că microorganisme precum Escherichia coli, Salmonella Enteritidis și stafilococul auriu pot supraviețui și se pot multiplica în interiorul bureților, chiar și atunci când aceștia par curați.
O metodă simplă, care durează doar două minute, ar putea reduce semnificativ încărcătura bacteriană și riscul de contaminare în bucătărie.
Buretele de vase, un mediu ideal pentru bacterii
Pentru realizarea studiului, cercetătorii au contaminat bureți de bucătărie noi cu agenți patogeni amestecați cu substanțe nutritive, pentru a simula resturile alimentare care rămân în mod obișnuit pe suprafața acestora.
Oamenii de știință au analizat apoi modul în care bacteriile se multiplică în porii buretelui, capacitatea lor de a supraviețui după perioade de uscare completă, dar și cât de ușor se transferă pe alte suprafețe din bucătărie în timpul utilizării normale.
Rezultatele au arătat că, în doar câteva zile, anumite bacterii se pot înmulți rapid în interiorul bureților.
Ce bacterii periculoase se pot ascunde în buretele de bucătărie
Cercetătorii au observat că bacterii precum Escherichia coli și Salmonella Enteritidis se dezvoltă rapid în mediul umed și poros al bureților, în timp ce stafilococul auriu poate supraviețui perioade îndelungate.
Aceste microorganisme ajung în bucătărie prin intermediul alimentelor crude, precum carnea, ouăle sau legumele nespălate.
Un aspect îngrijorător este că unele bacterii pot rămâne active chiar dacă buretele se usucă complet timp de mai multe zile.
Dacă ajung pe vase, tacâmuri sau alimente, aceste bacterii pot provoca probleme digestive severe, inclusiv gastroenterite cu crampe abdominale, febră, vărsături și diaree, uneori cu sânge.
În cazul stafilococului auriu, riscul vine din toxinele produse de bacterie, care pot provoca intoxicații alimentare cu greață și vărsături apărute la doar câteva ore după consum.
Cum poate fi eliminată cea mai mare parte a bacteriilor din burete
Potrivit cercetătorilor, una dintre cele mai eficiente metode de reducere a bacteriilor este scufundarea buretelui în apă încălzită la peste 70 de grade Celsius timp de cel puțin două minute.
Practic, fierberea buretelui pentru o perioadă scurtă poate distruge o mare parte dintre bacteriile sensibile la temperaturi ridicate și poate reduce riscul imediat de contaminare.
Specialiștii atrag însă atenția că această metodă nu transformă buretele într-un obiect steril și nu înlocuiește schimbarea regulată a acestuia.
Un burete care miroase bine poate fi plin de microbi
Cercetătorii avertizează că aspectul exterior al buretelui poate fi înșelător.
„Schimbările observabile, precum mirosul sau decolorarea, nu au fost corelate cu nivelul încărcăturii microbiene”, au precizat autorii studiului.
Cu alte cuvinte, un burete care nu miroase urât și pare curat poate ascunde cantități foarte mari de bacterii.
La fiecare utilizare, prin stoarcere și frecare, microorganismele pot ajunge pe farfurii, blaturi de bucătărie sau ustensile. Acest fenomen este cunoscut drept contaminare încrucișată și reprezintă un risc mai mare pentru persoanele vulnerabile, precum femeile însărcinate, copiii mici, vârstnicii sau persoanele cu imunitatea scăzută.
Cât de des trebuie schimbat buretele de bucătărie
Pe lângă dezinfectarea periodică, cercetătorii recomandă înlocuirea bureților la intervale scurte, aproximativ o dată pe săptămână, fără a aștepta ca aceștia să se deterioreze sau să capete miros neplăcut.
Bureții trebuie schimbați imediat dacă au intrat în contact cu carne crudă, carne de pasăre sau alte alimente care pot fi contaminate.
O alternativă mai igienică o reprezintă periile de vase cu capete interschimbabile, deoarece se usucă mai rapid și oferă un mediu mai puțin favorabil dezvoltării bacteriilor.
De asemenea, bureții reutilizabili din material textil, precum microfibra, pot fi spălați la mașina de spălat la temperaturi de aproximativ 60 de grade Celsius.
Menținerea obiectelor de curățenie cât mai uscate este una dintre cele mai simple metode de a limita dezvoltarea bacteriilor în bucătărie.
