Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Cafeaua nu conține colesterol, dar poate influența nivelul grăsimilor din sânge în funcție de felul în care este preparată. Diferența vine din doi compuși uleioși prezenți natural în boabele de cafea, cafestolul și kahweolul. Când cafeaua este fiartă sau preparată fără filtru de hârtie, acești compuși ajung în ceașcă în cantități mai mari și pot crește colesterolul total, LDL-colesterolul și, în unele cazuri, trigliceridele.
Problema nu este cafeaua în sine, ci cafeaua nefiltrată consumată des. Ibricul, cafeaua turcească, presa franceză și unele espressoare sau automate pot lăsa în băutură mai multe diterpene, familia de substanțe din care fac parte cafestolul și kahweolul. Cafeaua trecută prin filtru de hârtie are un conținut mult mai mic, deoarece filtrul reține mare parte din uleiurile care pot modifica profilul lipidic.
Medicul nefrolog Alina Lăcătuș a atras atenția că fiecare 10 mg de diterpene pot crește colesterolul seric cu aproximativ 0,13 mmol/L, valoare care poate conta la persoanele cu LDL deja ridicat, trigliceride crescute sau risc cardiovascular. Aceeași estimare apare în cercetările clasice conduse de Rob Urgert și Martijn Katan, publicate în The American Journal of Clinical Nutrition, unde cafestolul a fost identificat drept principalul compus responsabil pentru creșterea colesterolului după consumul de cafea nefiltrată.
Substanțele din cafea care ajung direct în colesterol
Cafestolul și kahweolul sunt diterpene prezente în fracțiunea uleioasă a cafelei. Nu au legătură cu frișca, laptele sau zahărul adăugate în ceașcă. Ele există natural în boabele de cafea și trec mai ușor în băutură atunci când particulele fine și uleiurile nu sunt oprite de un filtru.
Cafestolul este cel mai puternic dintre cei doi compuși. O analiză publicată în International Journal of Molecular Sciences îl descrie drept una dintre cele mai potente substanțe din alimentație capabile să crească nivelul colesterolului, responsabilă pentru cea mai mare parte a efectului cafelei asupra lipidelor serice.
Mecanismul nu este complet simplu. Cafestolul pare să interfereze cu procesele prin care ficatul reglează colesterolul și acizii biliari. Când aceste mecanisme sunt perturbate, organismul poate elimina mai greu colesterolul, iar nivelul LDL poate urca. Pentru o persoană sănătoasă, care bea ocazional cafea la ibric, efectul poate fi mic. Pentru cineva cu hipercolesterolemie, diabet, ficat gras sau istoric familial de infarct, consumul zilnic de cafea nefiltrată poate deveni relevant.
Ibricul, cafeaua turcească și presa franceză eliberează cele mai multe uleiuri
Metodele care lasă cafeaua măcinată în contact direct cu apa și nu folosesc filtru de hârtie duc la cele mai mari concentrații de diterpene. Aici intră cafeaua fiartă la ibric, cafeaua turcească, cafeaua scandinavă fiartă și presa franceză.
În aceste variante, particulele fine rămân în lichid sau trec ușor în ceașcă. Odată cu ele ajung și uleiurile bogate în cafestol și kahweol. Studiile vechi, dar încă relevante, au arătat că băuturile de acest tip pot crește colesterolul total și LDL-colesterolul atunci când sunt consumate zilnic, în cantități mari.
Cafeaua la presa franceză este adesea percepută ca mai „curată” decât cea fiartă, dar din punctul de vedere al diterpenelor rămâne o cafea nefiltrată. Site-ul metalic al presei oprește zațul grosier, nu și uleiurile. De aceea, pentru colesterol, diferența reală nu este între cafea „bună” și cafea „rea”, ci între cafea filtrată prin hârtie și cafea fără filtrare eficientă a uleiurilor.
Filtrul de hârtie schimbă complet profilul băuturii
Cafeaua preparată la filtru, prin picurare sau pour-over, are un conținut mult mai scăzut de cafestol și kahweol. Hârtia reține o parte mare din uleiuri, iar băutura finală are un efect mult mai mic asupra colesterolului.
European Society of Cardiology a citat, în 2020, un studiu amplu din Norvegia, publicat în European Journal of Preventive Cardiology, care a urmărit peste 500.000 de persoane timp de aproximativ două decenii. Cercetătorii au observat diferențe între cafeaua filtrată și cea nefiltrată: cafeaua nefiltrată a fost asociată cu mortalitate mai mare decât cea filtrată, iar cafeaua filtrată a avut cel mai favorabil profil în analiza riscului cardiovascular.
Acest lucru nu transformă cafeaua filtrată într-un tratament pentru inimă. Arată însă că metoda de preparare poate schimba felul în care aceeași băutură se asociază cu riscul cardiovascular, mai ales la persoanele care beau cafea zilnic.
Espresso și cafeaua de la automate pot fi o zonă gri
Espresso nu intră perfect în aceeași categorie cu ibricul sau presa franceză, dar nici nu este echivalent cu filtrul de hârtie. Are contact scurt cu apa, însă presiunea ridicată poate extrage o parte din uleiurile cafelei. Conținutul final de diterpene depinde de tipul aparatului, cantitatea de cafea folosită, măcinare și volumul băuturii.
O cercetare publicată în 2025 în Nutrition, Metabolism and Cardiovascular Diseases a analizat cafeaua de la aparate de la locul de muncă și a arătat că unele băuturi obținute astfel pot conține concentrații considerabile de cafestol și kahweol. Autorii au estimat că înlocuirea a trei cafele de la automate cu cafea filtrată prin hârtie, în zilele lucrătoare, ar putea reduce expunerea la diterpene și, implicit, presiunea asupra LDL-colesterolului.
Pentru cine bea un espresso pe zi, diferența poate fi modestă. Pentru cine consumă patru sau cinci cafele zilnic, mai ales din automate sau capsule care nu folosesc filtrare prin hârtie, efectul cumulat merită luat în calcul.
Cine ar trebui să fie mai atent la cafeaua nefiltrată
Riscul nu este același pentru toată lumea. O persoană tânără, fără probleme metabolice, care bea ocazional cafea la ibric, nu are același profil ca un pacient cu LDL crescut, trigliceride mari, hipertensiune, diabet sau boală cardiovasculară.
Pentru cei cu analize modificate, metoda de preparare devine o schimbare simplă. Trecerea de la ibric, cafea turcească sau presă franceză la cafea filtrată prin hârtie poate reduce aportul de cafestol fără eliminarea completă a cafelei. Este o ajustare mai realistă decât interdicția totală, mai ales pentru persoanele care beau cafea zilnic de ani de zile.
Contează și cantitatea. Cinci cești de cafea nefiltrată pe zi nu au același efect ca una singură. În studiile care au observat creșteri ale colesterolului, expunerea a fost de obicei repetată și suficient de mare pentru ca diterpenele să se acumuleze ca influență metabolică.
Cafeaua nu trebuie demonizată
Cafeaua conține sute de compuși bioactivi, inclusiv polifenoli cu efect antioxidant. În multe studii populaționale, consumul moderat de cafea a fost asociat cu risc mai mic de diabet de tip 2, boli hepatice și mortalitate generală. Aceste date nu dispar din cauza cafestolului.
Diferența este că beneficiile generale ale cafelei nu anulează efectul cafelei nefiltrate asupra colesterolului la persoanele vulnerabile. Pentru sănătatea cardiovasculară, detaliul tehnic al preparării poate fi mai important decât pare.
Pentru cei cu colesterol crescut, cea mai prudentă alegere este cafeaua filtrată prin hârtie, consumată moderat și fără adaosuri bogate în zahăr, frișcă sau grăsimi saturate. Cafeaua la ibric, turcească sau la presă franceză poate rămâne ocazională, nu băutura principală de zi cu zi.
Ce ar trebui să verifici dacă bei cafea zilnic
Persoanele care consumă mai multe cești de cafea pe zi și au colesterol crescut pot discuta cu medicul despre un test lipidic complet: colesterol total, LDL, HDL, trigliceride și, în unele cazuri, ApoB sau lipoproteina(a), mai ales dacă există istoric familial de infarct precoce.
Dacă LDL-ul rămâne ridicat în ciuda unei alimentații corecte, merită analizat și felul în care este preparată cafeaua. Uneori, schimbarea de la cafea nefiltrată la cafea filtrată poate fi una dintre intervențiile mici care reduc expunerea zilnică la factori ce împing colesterolul în sus.
Cafeaua poate rămâne parte din rutina zilnică, dar nu toate metodele de preparare au același efect metabolic. Pentru inimă și vasele de sânge, filtrul de hârtie este detaliul care poate face diferența.
