Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
O instanță din Canada a respins cererea unei femei cu tulburare bipolară de a primi moarte asistată. Cazul relansează dezbaterea despre MAiD și bolile mintale.
Canada dezbate dacă suferința psihică severă poate deveni motiv pentru moarte asistată
O decizie a unei instanțe din Ontario a reaprins una dintre cele mai controversate dezbateri etice și juridice din Canada: poate o persoană care nu suferă de o boală fizică terminală, dar trăiește cu o boală mintală severă și persistentă, să primească dreptul la moarte asistată?
Cazul are în centrul său povestea lui Claire Elyse Brosseau, o fostă actriță și comediantă din Toronto, în vârstă de 49 de ani, care trăiește de peste trei decenii cu tulburare bipolară de tip I și alte probleme de sănătate mintală.
Ea susține că a urmat tratamente timp de 35 de ani, în mai multe orașe și sisteme medicale, însă suferința sa a rămas copleșitoare.
În luna mai 2026, Brosseau a cerut Curții Superioare din Ontario o excepție personală de la legea actuală, pentru a putea avea acces imediat la MAiD, fără să aștepte modificarea legislației sau finalizarea procesului constituțional.
Judecătoarea a recunoscut suferința, dar a refuzat excepția
Pe 3 septembrie 2026, judecătoarea Carissima Mathen a respins cererea urgentă. Instanța a considerat credibile și puternice dovezile prezentate de Brosseau privind suferința sa, însă a apreciat că acordarea unei excepții pentru o singură persoană ar însemna o intervenție majoră într-o decizie de politică publică ce aparține Parlamentului canadian, potrivit toronto.citynews.ca.
Decizia nu închide însă cazul. Dimpotrivă, judecătoarea a cerut accelerarea procesului constituțional prin care Brosseau contestă actuala interdicție privind accesul la MAiD pentru persoanele a căror singură problemă medicală este o boală mintală.
„Aceasta nu este viață”: mesajul femeii aflate în centrul controversei
După decizia instanței, Claire Elyse Brosseau a declarat că este „dezamăgită, dar nu surprinsă”, afirmând că se simte obligată să continue o suferință pe care o consideră de nesuportat.
„Sunt dezamăgită, dar nu surprinsă, că cererea mea de urgență a fost respinsă.
Este încă o barieră pusă în calea mea, care mă obligă să-mi prelungesc suferința, și încă un exemplu al modului în care sistemele guvernamentale le transmit persoanelor cu boli mintale că nu avem aceleași drepturi și aceeași autonomie ca ceilalți.Aceasta nu este viață – eu nu am o viață. Doar exist și sunt forțată să continui să fac acest lucru, în timp ce sufăr, pentru că altcineva decât mine crede că știe mai bine ce îmi rezervă viitorul și care este prognosticul meu.
Sunt obosită să lupt pentru drepturile pe care alți oameni din Canada le au și sunt obosită să fiu discriminată din cauza diagnosticului meu”, a transmis ea prin intermediul organizației Dying With Dignity Canada.
Potrivit acesteia, doi evaluatori MAiD au stabilit deja că ar îndeplini criteriile necesare dacă legea canadiană ar permite accesul persoanelor cu boli mintale ca singură condiție medicală.
Ce este MAiD și de ce este atât de controversată extinderea legii
Canada a legalizat moartea asistată medical în anul 2016. Inițial, programul era destinat persoanelor a căror moarte naturală era previzibilă.
În 2021, legislația a fost extinsă prin introducerea așa-numitului Track 2 MAiD, care permite accesul și persoanelor cu afecțiuni grave și ireversibile, chiar dacă nu sunt în fază terminală.
Tot atunci, Parlamentul a introdus o excludere temporară: persoanele a căror singură condiție medicală este o boală mintală nu pot solicita MAiD. Această excludere a fost prelungită de două ori, iar termenul actual este martie 2027.
Argumentele celor care susțin accesul la MAiD pentru bolile mintale
Susținătorii modificării legislației afirmă că persoanele cu boli mintale severe și rezistente la tratament nu ar trebui discriminate în comparație cu pacienții care suferă de boli fizice.
Ei susțin că, dacă o persoană are capacitatea de a lua decizii medicale și suferința este considerată incurabilă, aceasta ar trebui să poată solicita evaluarea pentru MAiD.
Brosseau și organizația Dying With Dignity Canada argumentează că excluderea actuală încalcă drepturile garantate de Carta Canadiană a Drepturilor și Libertăților, inclusiv dreptul la egalitate și libertate personală. Procesul constituțional a fost inițiat în august 2024.
De ce medicii și organizațiile pentru protecția persoanelor vulnerabile sunt îngrijorați
Oponenții extinderii avertizează că bolile mintale au particularități diferite față de multe boli fizice grave.
Depresia severă, tulburarea bipolară, tulburările de personalitate sau traumele complexe pot evolua în timp. Simptomele, capacitatea de decizie și dorința de a muri se pot schimba pe parcursul bolii.
Criticii se tem că o persoană aflată într-o perioadă extremă de criză psihică ar putea primi o soluție definitivă pentru o suferință care, în anumite cazuri, ar putea deveni gestionabilă prin tratament, sprijin social sau acces mai bun la servicii de sănătate mintală.
De asemenea, organizațiile pentru drepturile persoanelor cu dizabilități avertizează că extinderea MAiD ar putea transmite un mesaj periculos: că viața persoanelor cu boli mintale severe sau dizabilități ar avea mai puțină valoare.
O decizie care va influența viitorul sistemului medical canadian
Cazul Claire Elyse Brosseau nu este doar despre o singură femeie. El pune în discuție una dintre cele mai dificile întrebări ale medicinei moderne: unde se termină dreptul la autonomie personală și unde începe obligația societății de a proteja persoanele vulnerabile?
Până în martie 2027, Parlamentul canadian trebuie să decidă dacă menține interdicția, o modifică sau permite accesul la MAiD pentru persoanele care suferă exclusiv de boli mintale.
Indiferent de rezultat, dezbaterea din Canada va deveni un reper internațional în discuția despre limitele medicinei, dreptul la alegere și responsabilitatea statului față de cei aflați în suferință psihică profundă.
