Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Cancerele de cap și gât sunt în creștere, iar infecția cu HPV a devenit unul dintre factorii majori pentru tumorile orofaringiene. Medicii explică riscurile, semnele care trebuie verificate și cum poate fi redus pericolul.
Cancerele de cap și gât, mai ales cele care apar în cavitatea bucală și faringe, sunt tot mai des discutate de oncologi deoarece profilul bolii s-a schimbat. În trecut, cele mai puternice asocieri erau fumatul și alcoolul. Acestea rămân factori de risc majori, dar o parte importantă a creșterii recente este legată de infecția cu HPV, același virus implicat în cancerul de col uterin.
Dr. Mikkael Sekeres, oncolog și auor al unei analize publicate în The Washington Post, arată că tumorile de cap și gât includ cancerele cavității bucale, faringelui, laringelui, sinusurilor, cavității nazale și glandelor salivare. Cele mai frecvente sunt cancerele cavității orale și ale faringelui, iar în Statele Unite rata lor a crescut de la 10 cazuri la 100.000 de persoane în 2007 la 11,6 cazuri la 100.000 în 2023, echivalentul unei creșteri de aproximativ 1% pe an.
Datele SEER, programul de supraveghere oncologică al National Cancer Institute din SUA, indică o rată de 11,7 cazuri noi de cancer al cavității orale și faringelui la 100.000 de persoane pe an, pe baza cazurilor din perioada 2019-2023. SEER notează și că aceste cancere sunt mai frecvente la bărbați, la persoanele cu istoric de tutun sau consum mare de alcool și la cele infectate cu HPV.
Ce înseamnă cancer de cap și gât
Termenul acoperă mai multe boli, nu un singur tip de cancer. În această categorie intră tumorile care apar în buze, limbă, gingii, interiorul obrajilor, cerul gurii, amigdale, baza limbii, faringe, laringe, nas, sinusuri și glande salivare. Nu sunt incluse, de obicei, cancerele creierului, ochilor, tiroidei sau esofagului.
În Europa, campania Make Sense, susținută de European Head and Neck Society, arată că peste 90% dintre cancerele de cap și gât pornesc din celulele mucoasei care căptușesc suprafețele umede din gură, nas și gât. În 2020, în Europa au fost diagnosticate aproximativ 168.000 de cazuri noi, iar cele mai frecvente localizări au fost cavitatea orală, faringele și laringele.
La nivel global, o analiză publicată în 2025 despre povara cancerelor de cap și gât arată că, în 2022, aceste tumori au însumat aproximativ 940.000 de cazuri noi și 480.000 de decese, fiind al șaptelea cel mai frecvent grup de cancere la nivel mondial.
De ce cresc cazurile
O parte a explicației vine din schimbarea factorilor de risc. Fumatul și alcoolul au fost, decenii la rând, principalii vinovați pentru tumorile din gură, faringe și laringe. Tutunul, fumul pasiv și tutunul fără fum sunt asociate cu aceste cancere. Consumul mare de alcool crește riscul, iar combinația alcool-tutun este mult mai periculoasă decât fiecare factor luat separat.
National Cancer Institute menționează, în sinteza PDQ despre prevenția cancerelor cavității orale, orofaringelui, hipofaringelui și laringelui, că tutunul și consumul mare de alcool cresc riscul, iar folosirea lor împreună duce la un risc mult mai ridicat. Aceeași sursă include infecția cu HPV printre factorii cu dovezi solide pentru cancerul orofaringian.
În ultimii ani, însă, HPV a devenit tot mai important în această ecuație. CDC explică faptul că HPV poate infecta gura și gâtul și poate provoca unele cancere orofaringiene, adică tumori care apar în partea din spate a gâtului, la baza limbii și la nivelul amigdalelor.
Dr. Sekeres notează că HPV este considerat în prezent un factor major pentru cancerele de cap și gât, responsabil pentru o parte importantă din cancerele orofaringiene la nivel mondial, și că această infecție este văzută ca unul dintre motoarele creșterii recente a cazurilor.
HPV, virusul pe care mulți îl leagă doar de cancerul de col uterin
HPV este una dintre cele mai frecvente infecții transmise sexual. În cele mai multe cazuri, organismul elimină virusul fără probleme. Unele tulpini, însă, pot persista și pot produce modificări celulare care, după ani, pot deveni canceroase.
Publicul asociază HPV mai ales cu leziunile cervicale și cancerul de col uterin. Realitatea medicală este mai largă. HPV este implicat și în unele cancere anale, vulvare, vaginale, peniene și orofaringiene. CDC precizează că vaccinul HPV protejează împotriva tipurilor de HPV care pot cauza cancere orofaringiene, astfel că poate preveni și o parte dintre aceste tumori.
National Cancer Institute arată că infecția orală cu HPV-16 crește puternic riscul de cancer orofaringian, cu un risc de aproximativ 15 ori mai mare față de persoanele fără infecție orală cu HPV-16.
Această informație schimbă discuția despre prevenție. Vaccinarea HPV nu este doar despre fete și cancerul de col uterin. Este și despre băieți, bărbați și cancerele din zona gâtului.
Cine are risc mai mare
Bărbații fac cancere ale cavității orale și faringelui mult mai des decât femeile. Dr. Sekeres notează că bărbații dezvoltă aceste tumori de aproximativ două ori și jumătate mai frecvent decât femeile, probabil din cauza expunerii mai mari la factori precum tutunul, alcoolul și anumite comportamente asociate infecției cu HPV.
Cancerul orofaringian legat de HPV apare adesea la persoane mai tinere decât cele afectate de tumorile clasice provocate de fumat și alcool. Pacienții pot să nu aibă istoric de fumat intens. Uneori, primul semn este un ganglion mărit la nivelul gâtului, fără durere mare, fără febră și fără semne evidente în cavitatea bucală.
România are un risc ridicat la unele cancere din această zonă
Pentru România, tema nu este îndepărtată. Profilul european de țară privind cancerul, publicat în 2025 de OECD și Comisia Europeană, arată că România are cele mai mari rate de incidență din UE la bărbați pentru cancerul de laringe, ficat și nazofaringe și a doua cea mai mare rată pentru cancerele de buză, cavitate orală și orofaringe.
Aceste date ar trebui să schimbe atenția acordată simptomelor persistente din zona gurii și gâtului. În România, fumatul, alcoolul, diagnosticul tardiv, accesul inegal la servicii medicale și acoperirea încă insuficientă a vaccinării HPV pot menține povara acestor boli la un nivel ridicat.
Vaccinarea HPV a fost extinsă în România. UNICEF România notează că, din decembrie 2023, vaccinarea HPV este inclusă în Programul Național de Vaccinare, poate fi administrată de medicii de familie, este gratuită pentru fete și băieți între 11 și 18 ani și compensată 50% pentru femeile de peste 19 ani.
Vaccinul HPV poate reduce riscul unor cancere de cap și gât
Vaccinarea rămâne cea mai clară metodă de prevenție pentru cancerele legate de HPV. CDC recomandă vaccinarea de rutină la 11-12 ani, cu posibilitatea de începere de la 9 ani, și recuperarea vaccinării până la 26 de ani pentru cei care nu au fost vaccinați la timp. Pentru adulții între 27 și 45 de ani, vaccinarea se discută individual cu medicul, deoarece beneficiul este mai mic după expunerea la virus.
Un studiu amplu prezentat la ASCO în 2024, pe baza unei analize de peste 3,4 milioane de persoane, a raportat rate mai mici ale cancerelor de cap și gât la bărbații vaccinați împotriva HPV. Reuters a relatat că bărbații vaccinați au avut 2,8 cazuri de cancer de cap și gât la 100.000 de persoane, comparativ cu 6,3 cazuri la 100.000 la cei nevaccinați.
National Cancer Institute a relatat anterior un studiu care a asociat vaccinarea HPV cu o reducere puternică a infecțiilor orale cu tulpini HPV cu risc oncologic, infecții care sunt un factor de risc pentru cancerul orofaringian.
Datele nu înseamnă că vaccinul tratează o infecție existentă sau un cancer deja apărut. Vaccinul are rol preventiv și funcționează cel mai bine înainte de contactul cu virusul. De aceea, vârsta adolescenței este preferată pentru vaccinare.
Fumatul și alcoolul rămân factori puternici
Creșterea cazurilor legate de HPV nu înseamnă că tutunul și alcoolul au devenit detalii secundare. Ele rămân printre cele mai importante riscuri pentru cancerul de cap și gât.
National Cancer Institute include renunțarea la tutun printre intervențiile cu dovezi pentru reducerea riscului de cancer al cavității orale, orofaringelui, hipofaringelui și laringelui.
Dr. Sekeres citează date potrivit cărora, într-un studiu cu peste 20.000 de persoane, cei care au renunțat la fumat de 1-4 ani au avut un risc cu 30% mai mic de cancer de cap și gât, iar cei care au renunțat de 20 de ani au avut o reducere a riscului de peste 75%. Eliminarea alcoolului a fost asociată cu un risc cu 40% mai mic, dar abia după 20 de ani fără alcool.
Pentru fumători, orice oprire contează. Riscul nu dispare peste noapte, dar scade în timp. Pentru cei care combină alcoolul cu fumatul, beneficiul renunțării poate fi mult mai mare, deoarece cele două expuneri se potențează.
Semnele care trebuie verificate
Cancerele de cap și gât pot fi dificil de depistat la început, mai ales când simptomele seamănă cu probleme frecvente, precum o aftă, o infecție în gât, reflux, răceală sau o lucrare dentară iritantă. Diferența o face persistența.
Un semn care durează mai mult de trei săptămâni merită verificat, mai ales dacă nu are o explicație clară. Campania europeană Make Sense folosește regula „1 pentru 3”: un simptom prezent timp de trei săptămâni trebuie evaluat de medic. Printre simptomele urmărite se numără limba dureroasă, ulcerațiile care nu se vindecă, petele roșii sau albe în gură, durerea în gât, răgușeala persistentă, problemele la înghițire sau un nod la gât.
Simptome care nu trebuie ignorate
| Simptom | De ce trebuie verificat |
|---|---|
| Rană în gură care nu se vindecă | Poate indica o leziune precanceroasă sau cancer oral |
| Pată albă sau roșie persistentă | Poate necesita control stomatologic sau ORL |
| Răgușeală mai lungă de trei săptămâni | Poate apărea în cancerul laringian |
| Nod la gât, mai ales nedureros | Poate fi ganglion afectat |
| Durere sau dificultate la înghițire | Poate indica o problemă în faringe sau laringe |
| Durere de ureche fără cauză clară | Uneori este durere reflectată din gât |
| Sângerare, amorțeală sau durere în gură | Cere consult stomatologic, ORL sau maxilo-facial |
| Proteză care începe să jeneze persistent | Poate semnala o leziune orală care trebuie văzută |
Nu orice simptom din această listă înseamnă cancer. Dar persistența face diferența. O aftă obișnuită se vindecă de obicei în 7-14 zile. O leziune care rămâne, crește sau sângerează trebuie văzută.
De ce dentistul poate observa primul semn
Pentru cancerele cavității orale, medicul dentist poate fi primul specialist care vede o leziune suspectă. O examinare atentă a limbii, gingiilor, mucoasei obrajilor, planșeului bucal și cerului gurii poate identifica răni sau pete care nu dor, dar persistă.
CDC arată că, spre deosebire de cancerul de col uterin, pentru cancerele orofaringiene nu există un test de screening comparabil cu testul Babeș-Papanicolau sau testarea HPV cervicală. Verificarea gurii și gâtului de către medic sau dentist rămâne una dintre puținele căi de identificare timpurie a unor leziuni vizibile.
Asta face ca vizitele stomatologice regulate să conteze mai mult decât pentru carii. Pentru fumători, consumatori mari de alcool sau persoane cu leziuni orale persistente, controlul periodic poate scurta drumul până la diagnostic.
Cum poți reduce riscul
Prevenția nu înseamnă o singură măsură. În cazul cancerelor de cap și gât, riscul scade printr-un cumul de decizii medicale și comportamentale.
Vaccinarea HPV este cea mai importantă măsură pentru prevenirea tumorilor legate de virus. Este relevantă pentru fete și băieți, iar în România este disponibilă gratuit pentru grupa 11-18 ani, potrivit informațiilor UNICEF despre programul național.
Renunțarea la fumat reduce riscul în timp. Include aici țigările, trabucurile, pipele și produsele cu tutun fără fum. Fumul pasiv adaugă expunere, mai ales în familie și spații închise.
Reducerea alcoolului contează, mai ales la consum mare și pe termen lung. Alcoolul irită mucoasele și poate amplifica efectele cancerigene ale tutunului.
Controlul stomatologic și ORL devine important când există leziuni persistente. Un nod la gât, o rană în gură sau răgușeala care nu trece trebuie investigate, nu tratate luni întregi cu pastile pentru gât.
Evitarea nucii de areca contează pentru persoanele care vin din regiuni unde acest obicei este prezent. NCI include mestecarea de betel quid printre factorii cu risc crescut pentru cancerele orale și orofaringiene.
Tratamentul depinde mult de stadiu
Tratamentul cancerelor de cap și gât poate include chirurgie, radioterapie, chimioterapie, imunoterapie sau combinații între ele. Alegerea depinde de localizare, stadiu, tipul tumorii, statusul HPV, vârsta pacientului și starea generală.
Dr. Sekeres notează că supraviețuirea la cinci ani pentru cancerele de cap și gât se apropie acum de 70%, cu o îmbunătățire de aproximativ 15% față de acum 50 de ani.
Totuși, media ascunde diferențe mari. Un cancer oral depistat devreme poate avea șanse mult mai bune decât unul diagnosticat după ce s-a extins la ganglioni sau la distanță. Tumorile orofaringiene HPV-pozitive au, în general, răspuns mai bun la tratament decât cele legate de fumat și alcool, dar nu sunt boli ușoare și pot lăsa sechele importante.
Întrebarea pe care mulți adulți o au despre vaccin
Mulți adulți se întreabă dacă mai are rost vaccinarea HPV după 26 de ani. Răspunsul depinde de situație. CDC spune că vaccinarea nu este recomandată de rutină tuturor persoanelor peste 26 de ani, dar adulții între 27 și 45 de ani pot discuta cu medicul dacă ar putea avea beneficii. Vaccinul previne infecții noi, nu tratează infecțiile deja existente.
Pentru părinți, mesajul este mai clar: vaccinarea înainte de expunere oferă cea mai bună protecție. În România, faptul că băieții au fost incluși în program schimbă mult perspectiva. Cancerul orofaringian legat de HPV afectează frecvent bărbații, iar vaccinarea băieților poate reduce riscul viitor.
