Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Un tratament scurt cu imunoterapie, administrat înainte de operație, a dus la un rezultat rar întâlnit în cancerul colorectal: niciun pacient dintr-un studiu clinic britanic nu a avut recidivă după aproape trei ani de monitorizare.
Datele vin din studiul clinic NEOPRISM-CRC, coordonat de University College London și University College London Hospitals. Pacienții incluși aveau cancer colorectal în stadiul II sau III, deci boală încă operabilă, dar cu risc de revenire. Toți aveau însă o caracteristică biologică precisă: tumori dMMR/MSI-high, un profil genetic întâlnit doar la o parte dintre bolnavii cu acest diagnostic. Tocmai aici stă cheia întregii descoperiri. Nu este vorba despre un tratament pentru toate cancerele colorectale, ci despre o strategie care pare foarte eficientă într-un grup bine selectat de pacienți.
Ce au făcut diferit medicii britanici
În mod obișnuit, tratamentul cancerului colorectal operabil începe cu intervenția chirurgicală. După operație, în funcție de stadiu și de riscul de recidivă, pacientul poate primi chimioterapie timp de câteva luni. Echipa britanică a testat altă ordine: imunoterapie înainte de operație, apoi intervenția chirurgicală planificată.
Pacienții au primit pembrolizumab timp de până la nouă săptămâni. Medicamentul este un inhibitor PD-1, folosit deja în mai multe tipuri de cancer. El ajută sistemul imun să recunoască și să atace celulele tumorale, prin blocarea unui mecanism prin care cancerul se poate ascunde de apărarea organismului.
Rezultatele au atras atenția încă de la primele analize. După tratament și operație, 59% dintre pacienți nu mai aveau semne detectabile de cancer. Noua evaluare arată că după aproape trei ani de urmărire, niciun pacient nu a avut revenirea bolii. În studiul standard, o parte dintre pacienții operați și tratați apoi cu chimioterapie pot ajunge la recidivă în primii ani după tratament. În grupul NEOPRISM-CRC, acest lucru nu s-a întâmplat după 33 de luni de monitorizare.
Studiul a inclus 32 de pacienți, un număr mic după standardele care schimbă ghiduri medicale. Totuși, absența recidivelor după aproape trei ani este un semnal clinic puternic, mai ales într-un cancer unde revenirea bolii rămâne una dintre marile temeri după operație.
De ce acest tip de cancer răspunde atât de bine
Tumorile dMMR/MSI-high au o particularitate biologică aparte. Celulele lor acumulează multe erori genetice, deoarece mecanismele normale de reparare a ADN-ului nu funcționează corect. Pentru sistemul imun, aceste tumori pot deveni mai ușor de recunoscut decât alte cancere colorectale. Imunoterapia folosește tocmai această vulnerabilitate.
Aceasta explică de ce pembrolizumab nu trebuie prezentat ca soluție universală pentru cancerul colorectal. Majoritatea pacienților nu au tumori dMMR/MSI-high, iar în acele cazuri răspunsul la imunoterapie poate fi mult mai slab. Pentru medic, prima întrebare nu este doar stadiul bolii, ci și biologia tumorii. Fără testare moleculară, nu se poate ști dacă pacientul are profilul care ar putea răspunde la o asemenea strategie.
Cancer Research UK descrie NEOPRISM-CRC ca studiu de fază II, destinat pacienților care urmează să fie operați pentru cancer colorectal și ale căror celule tumorale au anumite modificări genetice. Recrutarea a început în 2022 și este listată ca activă până în 2026, iar studiul este susținut de Cancer Research UK, UCL Cancer Trials Centre, Merck Sharp & Dohme și University College London.
Nouă săptămâni care pot schimba tratamentul de după operație
Miza nu ține doar de micșorarea tumorii înainte de operație. Dacă rezultatele vor fi confirmate în studii mai mari, unii pacienți ar putea fi scutiți de chimioterapie după intervenție. Pentru bolnavi, asta ar însemna mai puține luni de tratament greu, mai puține efecte adverse și o recuperare mai rapidă.
Chimioterapia rămâne un tratament valoros și necesar în multe forme de cancer colorectal. Problema este că nu toți pacienții au același risc și nu toate tumorile au aceeași biologie. Oncologia se îndepărtează tot mai mult de tratamentul uniform, ales doar pe baza localizării tumorii. În locul acestei abordări intră tot mai des decizia ghidată de profilul molecular al cancerului.
Studiul britanic merge exact în această direcție. În loc să trateze toți pacienții cu aceeași schemă, a ales un grup în care imunoterapia avea șanse biologice solide. Iar rezultatul arată cât de mult poate conta selecția corectă.
Testele de sânge care pot arăta dacă boala mai lasă urme
Un alt element valoros al studiului ține de monitorizarea prin teste de sânge personalizate. Cercetătorii au urmărit ADN-ul tumoral circulant, adică fragmente de material genetic eliberate de cancer în sânge. Când aceste urme au dispărut, pacienții au avut mai multe șanse să nu mai prezinte cancer detectabil.
Această informație poate schimba felul în care medicii decid ce urmează după tratamentul inițial. Dacă testele arată că organismul nu mai poartă semne moleculare ale tumorii, pacientul ar putea fi urmărit mai atent, dar fără tratamente agresive inutile. Dacă ADN-ul tumoral persistă, echipa medicală poate lua în calcul o terapie suplimentară.
University College London arată că cercetătorii au analizat și profilul imun al tumorii înainte de prima doză de pembrolizumab, cu scopul de a identifica din timp pacienții cu șanse mai mari de răspuns.
Povestea pacientului la care tumora aproape dispăruse înainte de operație
UCLH a prezentat și cazul lui Christopher Burston, un bărbat de 73 de ani din Dorset, diagnosticat în 2023 după un test de screening care a indicat sânge în scaun. Colonoscopia a confirmat cancerul colorectal, iar pacientul a fost inclus în studiul NEOPRISM-CRC.
A primit trei doze de imunoterapie în decurs de nouă săptămâni, apoi a fost operat. După intervenție, medicii i-au spus că tumora dispăruse aproape complet sub efectul tratamentului. Aproape trei ani mai târziu, pacientul rămâne fără semne de boală și și-a reluat viața obișnuită.
