Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
O bacterie care poate trăi ani sau chiar decenii în stomac fără să provoace simptome ar putea avea o legătură neașteptată cu cancerul colorectal. O analiză amplă, care a reunit date din 43 de studii și aproape 49 de milioane de persoane, estimează că expunerea la Helicobacter pylori ar putea fi asociată cu aproximativ 22% dintre cazurile de cancer colorectal la nivel mondial. Cifra este impresionantă, dar cercetătorii avertizează că nu înseamnă că bacteria provoacă unul din cinci cancere de colon.
Studiul, publicat în revista eGastroenterology, a analizat pentru prima dată la scară globală ce proporție a cancerelor colorectale ar putea fi legată statistic de infecția cu Helicobacter pylori.
Bacteria este deja bine cunoscută în medicină. H. pylori colonizează mucoasa stomacului și poate rămâne acolo timp de zeci de ani.
Potrivit National Cancer Institute, infecția cronică este o cauză stabilită de cancer gastric și limfom MALT gastric și este clasificată drept carcinogen uman.
Posibila sa relație cu cancerul de colon și rect este însă mult mai puțin clară.
Riscul a fost cu aproximativ 60% mai mare
Cercetătorii au combinat rezultatele a 43 de studii care analizaseră relația dintre expunerea la H. pylori și cancerul colorectal.
În total, baza de date a inclus aproape 49 de milioane de persoane.
Persoanele cu dovezi de infecție sau expunere la H. pylori au avut, în analiza combinată, un risc de cancer colorectal de aproximativ 1,6 ori mai mare decât cele fără dovezi de infecție.
Autorii au combinat această valoare cu date despre răspândirea H. pylori în diferite regiuni ale lumii și cu numărul global de cazuri de cancer colorectal.
Rezultatul modelului: aproximativ 22% dintre cancerele colorectale la nivel mondial ar putea fi asociate statistic cu expunerea la această bacterie.
Cifra nu înseamnă însă că 22% dintre cancere sunt provocate de H. pylori.
Așa cum au subliniat experții independenți consultați de Science Media Centre, estimarea presupune că cel puțin o parte a legăturii observate este una cauzală. Tocmai acest lucru nu a fost încă demonstrat.
Cifra a scăzut aproape la jumătate
Un detaliu important apare atunci când analiza este restrânsă la cercetările considerate mai potrivite pentru urmărirea riscului în timp.
Atunci când autorii au luat în calcul doar 14 studii populaționale și de cohortă, proporția estimată a cancerelor colorectale asociate cu H. pylori a scăzut de la aproximativ 22% la circa 12%.
Diferența este importantă.
Dintre cele 43 de studii incluse inițial, majoritatea erau de tip caz-control sau transversal, modele care sunt mai vulnerabile la erori și la influența altor factori.
Un gastroenterolog citat de Science Media Centre a rezumat problema astfel: cu cât cercetările introduse în model sunt de calitate mai bună, cu atât efectul estimat devine mai mic.
Prin urmare, rezultatul de „unul din cinci cazuri” trebuie privit ca o estimare exploratorie, nu ca o proporție demonstrată de cancere provocate de bacterie.
Ce este Helicobacter pylori
Helicobacter pylori este o bacterie adaptată special pentru a supraviețui în mediul foarte acid al stomacului.
Se ascunde în stratul de mucus care acoperă mucoasa gastrică și poate persista ani întregi dacă nu este tratată.
Infecția este extrem de răspândită la nivel mondial și este dobândită frecvent încă din copilărie.
Mulți oameni nu află niciodată că o au, deoarece majoritatea persoanelor infectate nu prezintă simptome.
La alții, bacteria poate produce inflamație cronică a mucoasei gastrice, gastrită și ulcer.
Legătura cu cancerul de stomac este suficient de bine documentată încât H. pylori este recunoscută de mult timp drept factor carcinogen. National Cancer Institute arată că tratamentul infecției poate reduce riscul de cancer gastric în anumite grupuri.
Pentru cancerul colorectal, situația rămâne însă în curs de clarificare.
Cum ar putea o bacterie din stomac să influențeze colonul
La prima vedere, asocierea poate părea ciudată: H. pylori trăiește în stomac, iar cancerul colorectal apare mult mai jos, în colon sau rect.
Cercetătorii au câteva ipoteze.
Una dintre ele este inflamația cronică.
O infecție cu H. pylori poate menține ani întregi sistemul imunitar într-o stare de activare. Inflamația persistentă influențează semnalele implicate în repararea și multiplicarea celulelor și este deja cunoscută ca mecanism care contribuie la mai multe forme de cancer.
O altă ipoteză implică microbiomul intestinal.
Prin modificarea secreției de acid gastric și a mediului inflamator din tractul digestiv, H. pylori ar putea schimba compoziția microorganismelor care supraviețuiesc mai departe în intestin.
Aceste schimbări ar putea influența metaboliții produși de bacterii și modul în care mucoasa colonului răspunde la agresiuni.
Sunt însă mecanisme plauzibile, nu un lanț cauzal demonstrat de la infecția gastrică la apariția cancerului colorectal.
Ce se întâmplă după tratarea bacteriei
Aici apar unele dintre cele mai interesante date.
H. pylori poate fi eradicată cu o combinație de antibiotice și medicamente care reduc aciditatea gastrică.
Unele studii observaționale sugerează că riscul de cancer colorectal ar putea scădea la mulți ani după eliminarea infecției.
Un studiu care a urmărit aproape 97.000 de persoane tratate pentru H. pylori a constatat că incidența cancerului colorectal a scăzut progresiv și a ajuns sub cea din populația generală după mai mult de zece ani de la eradicare. Rezultatele au fost publicate în Therapeutic Advances in Gastroenterology.
Date mai recente sunt însă neuniforme.
O analiză publicată în 2026 pe 931.585 de persoane tratate pentru H. pylori a găsit o incidență și o mortalitate prin cancer colorectal mai mici decât în populația generală după o urmărire medie de peste 12 ani.
Pe de altă parte, un studiu suedez nu a identificat o reducere clară și constantă a riscului după tratament.
Mai mult, o analiză din 2026 bazată pe două cohorte provenite din studii randomizate a găsit rezultate diferite între cele două populații analizate. Cercetarea publicată în Gut susține existența unei legături, dar arată și cât de complicat este de stabilit efectul eradicării asupra cancerului colorectal.
Ar trebui toată lumea să se testeze pentru H. pylori ca să prevină cancerul de colon?
Pe baza dovezilor actuale, nu.
Noul studiu nu justifică introducerea testării universale pentru H. pylori cu scopul de a preveni cancerul colorectal.
Experții consultați de Science Media Centre subliniază că încă nu există suficiente dovezi că depistarea și tratarea bacteriei reduc efectiv numărul cancerelor colorectale.
Situația este diferită în cazul cancerului gastric, unde relația cauzală cu H. pylori și beneficiul tratamentului sunt mult mai bine stabilite.
O persoană poate avea însă alte motive medicale pentru a fi testată pentru infecție, iar decizia trebuie luată împreună cu medicul.
Cancerul colorectal are factori de risc mult mai bine demonstrați
Până când rolul H. pylori va fi clarificat, există factori asupra cărora dovezile sunt mult mai ferme.
CDC include printre factorii de risc:
- vârsta mai înaintată;
- antecedentele personale sau familiale de cancer colorectal ori polipi;
- bolile inflamatorii intestinale;
- anumite sindroame genetice;
- excesul ponderal și obezitatea;
- sedentarismul;
- fumatul;
- consumul de alcool.
Alimentația bogată în carne procesată și anumite tipare dietetice sunt, de asemenea, asociate cu riscul de cancer colorectal.
Screeningul rămâne una dintre cele mai eficiente metode de prevenție
Un avantaj neobișnuit al screeningului colorectal este că poate preveni efectiv unele cancere, nu doar să le depisteze devreme.
Multe tumori încep prin formarea unor polipi. Dacă aceștia sunt identificați și îndepărtați înainte de transformarea malignă, cancerul poate fi prevenit.
American Cancer Society recomandă în prezent începerea screeningului regulat de la 45 de ani pentru adulții cu risc obișnuit.
Persoanele cu antecedente familiale, boli inflamatorii intestinale sau anumite sindroame genetice pot avea nevoie să înceapă mai devreme.
Simptomele care nu trebuie ignorate
Cancerul colorectal poate evolua o perioadă fără simptome, dar printre manifestările care justifică o evaluare medicală se numără:
- sânge în scaun sau sângerare rectală;
- modificarea persistentă a tranzitului intestinal;
- diaree sau constipație care nu se explică și persistă;
- senzația că intestinul nu se golește complet;
- durere sau disconfort abdominal persistent;
- pierdere inexplicabilă în greutate;
- oboseală sau anemie fără o cauză evidentă.
Aceste simptome sunt frecvent provocate și de afecțiuni benigne, dar nu ar trebui ignorate atunci când persistă.
Noul studiu adaugă Helicobacter pylori pe lista factorilor care merită investigați mai atent în cercetarea cancerului colorectal. Deocamdată însă, cifra de 22% trebuie interpretată exact pentru ceea ce este: o estimare a proporției de cazuri care ar putea fi asociate cu infecția dacă relația observată se dovedește, în viitor, a fi într-adevăr cauzală.
