Cancerul pulmonar provoacă cele mai multe decese dintre toate cancerele pentru că este agresiv, avansează cu rapiditate și este adesea depistat în stadii avansate, când intervenția chirurgicală nu mai este posibilă.
Anual sunt depistate 11.340 de cazuri noi de cancer pulmonar în România și 28 de români mor zilnic din cauza acestei maladii.
Diagnosticare este esențială pentru pacienți. Statisticile arată că 30% dintre decesele cauzate de cancer în România sunt reprezentate de cancerul pulmonar.
“Dintre toate formele de cancer, cancerul pulmonar face cele mai multe victime în România. Depistarea tardivă și evoluția fulminantă a cancerului pulmonar nu dau nicio șansă pacienților, cu toată intervenția medicilor și a tratamentelor inovatoare. Cei mai mulți bolnavi vin tardiv, când cazul este depășit chirurgical”, potrivit Cezar Irimia, Președinte FABC.
Dacă boala este depistată în stadiul al III-lea sau mai târziu, șansele de supraviețuire ale unui pacient se află la doar 11%. În schimb, un diagnostic timpuriu crește șansele de 4 ori, până la 55%.
„Insist ca pacienții să se prezinte la medic nu doar atunci când apare o schimbare în starea lor de sănătate, oricât de mică, ci și la consultații periodice. Un pacient fumător, peste 40-45 de ani, poate avea oricând o formă de cancer pulmonar în curs de instalare. O vizită la medic le poate salva viața pentru că atât terapiile inovatoare, cât și tratamentele personalizate, ce au la bază medicamentația clasică, ne pot ajuta acum să ținem cancerul pulmonar sub control. Însă acest lucru nu este valabil decât pentru cazurile în care boala este depistată în stadiu incipient” spune prof. dr. Florin Mihălțan, medic pneumolog.
Specialiștii avertizează că în România 75% dintre pacienții diagnosticați cu această boală ajung la medic în stadiu inoperabil pentru că ignoră sau interpretează greșit simptomele acestuia. Principalele simptome sunt: tusea (cronică sau, în stadiu avansat, cu sânge), respirația îngreunată, dureri în piept sau de oase (ce pot fi confundate cu simptomele unei răceli) și infecțiile pulmonare sau bronșitele ce reapar frecvent. Pacienții mai pot acuza dureri toracice persistente, scădere în greutate, lipsa poftei de mâncare, răgușeala de apariție recentă și care nu mai trece, lipsa de aer.
“Tusea care nu se remite în 2-3 săptămâni de la debut sau schimbarea caracterului tusei la un fumător cronic reprezintă semnale de alarmă. Expectorația cu sânge proaspăt, dispneea (dificultățile respiratorii), junghiul toracic persistent, scăderea ponderală inexplicabilă sunt tot atâtea simptome care trebuie să îndrume pacientul la medic pentru un control. De asemenea, ar fi utilă implementarea unui program de screening care să se adreseze populației cu risc (fumătorii, lucrătorii din mediul toxic, etc). Principala metodă de screening recomandată la ora actuală este tomografia computerizată cu doză mică de iradiere (low dose CT) care s-a dovedit superioară examenului radiologic pulmonar standard”, aflăm de la dr. Cătălin Costovici, medic primar oncologie medicală.
Fumatul rămâne principalul factor de risc pentru cancerul pulmonar, deoarece fumul de țigară este un amestec ucigător de substanțe. Specialiștii avertizează că riscul fumătorilor este cumulativ; cu alte cuvinte, cu cât fumează mai multă vreme, cu atât crește riscul de cancer.
Expunerea la gazul radon din materialele de construcții, fumatul pasiv, contactul cu fibrele de azbest, radioterapia și poluarea sunt, de asemenea, factori declanșatori ai cancerului pulmonar.
Cancerul pulmonar este una din cele mai grave consecințe ale fumatului, avertizează specialiștii. O tumoră malignă se poate dezvolta într-o bronhie sau în plămân și poate să evolueze mult timp fără simptome. În dezvoltarea ei, poate invada structuri anatomice învecinate (inima, vase, coaste) sau poate trimite celule la distanță, în alte organe (creier, ficat, oase) favorizând astfel apariția metastazelor.
