Când tensiunea arterială este „bună” pe hârtie, dar prea mică pentru pacient

O valoare de 110/65 mmHg poate fi excelentă pentru o persoană și prea mică pentru alta. Contează tensiunea obișnuită, simptomele, vârsta, tratamentul și modul în care valorile se schimbă când pacientul se ridică, mănâncă sau se deshidratează. La persoanele în vârstă, amețeala, slăbiciunea și căderile nu trebuie ignorate doar pentru că tensiometrul afișează cifre aflate în intervalul considerat normal.

Valorile tensiunii sunt interpretate adesea izolat. Dacă aparatul indică 115/70 mmHg, pacientul este liniștit că are o tensiune „de manual”.

Totuși, organismul nu funcționează după un singur prag.

Un adult tânăr, fără simptome, poate avea în mod obișnuit 100/60 mmHg. Pentru un pacient în vârstă obișnuit cu 150 mmHg, o scădere rapidă spre 110 mmHg poate coincide cu amețeli, instabilitate și reducerea fluxului de sânge către creier.

Citeste si…

Infarctul „invizibil” care lovește mai ales femeile. Semnele pe care multe le ignoră până este prea târziu

Problema nu este numai cifra, ci felul în care pacientul o tolerează.

Nu există o valoare universală la care începe hipotensiunea

Medicii pot folosi orientativ valori sub 90/60 mmHg pentru a descrie tensiunea joasă. O persoană poate avea însă simptome la valori mai mari, mai ales dacă tensiunea a scăzut rapid sau continuă să coboare în picioare.

La polul opus, o valoare izolată de 100/60 mmHg fără simptome nu necesită automat tratament.

Trebuie analizate:

• valoarea obișnuită a persoanei;
• viteza scăderii;
• pulsul;
• simptomele;
• poziția corpului;
• ora administrării medicamentelor;
• consumul de lichide;
• bolile existente.

Căderea tensiunii la ridicare poate rămâne nedetectată

În cabinet, tensiunea este măsurată frecvent în șezut. Pacientul poate avea 130/75 mmHg pe scaun și 105/60 mmHg după ce se ridică.

Hipotensiunea ortostatică poate provoca:

• amețeală;
• vedere încețoșată;
• senzația de cap gol;
• slăbiciune;
• dezechilibru;
• leșin;
• cădere.

Este definită prin scăderea sistolicei cu cel puțin 20 mmHg sau a diastolicei cu cel puțin 10 mmHg în primele trei minute în picioare.

Citeste si…

10 alimente care îți cresc tensiunea arterială

Afecțiunea devine mai frecventă odată cu vârsta și este favorizată de deshidratare, diuretice, hipertensiune, boli neurologice și mai multe tratamente administrate simultan.

Tensiunea poate scădea și după masă

După ce mâncăm, o cantitate mai mare de sânge este direcționată către sistemul digestiv. Organismul compensează prin accelerarea pulsului și contractarea vaselor.

La unele persoane în vârstă, compensarea este insuficientă. Apare hipotensiunea postprandială, de obicei în prima sau a doua oră după masă.

Citeste si…

Medicamentele pentru tensiune cu cele mai puține efecte adverse. Studiu uriaș pe 159.000 de pacienți

Familia poate observa că pacientul:

• devine somnolent;
• se simte slăbit;
• amețește când se ridică de la masă;
• trebuie să se întindă;
• cade mai ales după prânz;
• vorbește mai lent pentru o perioadă scurtă.

Mesele foarte bogate, alcoolul, căldura și antihipertensivele pot accentua scăderea.

Pulsul oferă un indiciu important

O tensiune mică asociată cu puls foarte lent poate apărea din cauza:

• beta-blocantelor;
• unor medicamente pentru ritm;
• tulburărilor de conducere cardiacă;
• hipotiroidismului;
• bolii nodului sinusal.

Tensiunea mică și pulsul foarte rapid pot sugera:

• deshidratare;
• infecție;
• hemoragie;
• anemie;
• aritmie;
• insuficiență cardiacă;
• reacție la medicamente.

Tensiometrul nu înlocuiește evaluarea medicală, mai ales când apar simptome noi.

Pastilele nu sunt singura explicație

O scădere a tensiunii poate apărea și din cauza:

• lipsei de lichide;
• vărsăturilor sau diareei;
• sângerării digestive;
• infecțiilor severe;
• anemiei;
• insuficienței suprarenale;
• aritmiilor;
• infarctului;
• insuficienței cardiace;
• bolii Parkinson;
• neuropatiei diabetice;
• repausului prelungit la pat.

A pune totul pe seama tratamentului poate întârzia diagnosticul unei probleme grave.

Când trebuie chemat ajutorul de urgență

Este necesară evaluarea rapidă dacă tensiunea mică este însoțită de:

• pierderea stării de conștiență;
• durere în piept;
• dificultăți de respirație;
• transpirații reci;
• confuzie bruscă;
• slăbiciune pe o parte;
• scaun negru sau vărsături cu sânge;
• puls foarte rapid ori foarte lent;
• piele rece și palidă;
• imposibilitatea de a sta în picioare;
• cădere cu traumatism cranian.

Aceste simptome pot indica șoc, accident vascular cerebral, infarct, hemoragie sau o aritmie severă.

Citeste si…

„Am făcut AVC la doar 26 de ani. Un simptom ignorat de medici era, de fapt, marele semnal de alarmă”

Cum se măsoară corect tensiunea acasă

Pentru valori utile:

• pacientul se odihnește cinci minute;
• spatele este sprijinit;
• picioarele stau pe podea;
• brațul este susținut la nivelul inimii;
• manșeta are dimensiunea potrivită;
• nu se vorbește în timpul măsurării;
• se fac două citiri la un minut distanță;
• valorile sunt notate împreună cu simptomele.

Aparatele care nu sunt validate pot furniza rezultate înșelătoare, iar FDA avertizează că măsurătorile inexacte pot conduce la decizii medicale greșite.

Ce nu trebuie făcut

Pacientul nu ar trebui:

• să sară peste doze în funcție de o singură citire;
• să dubleze tratamentul dacă tensiunea crește temporar;
• să oprească brusc beta-blocantul;
• să ia mai multă sare fără recomandare;
• să bea cantități mari de apă dacă are insuficiență cardiacă sau renală;
• să conducă dacă amețește;
• să se ridice rapid din pat.

Medicul poate stabili praguri individuale și poate indica exact când trebuie amânată o doză, dacă o astfel de măsură este potrivită.

O tensiune bună nu este numai una care se încadrează într-un tabel. Este o tensiune care protejează inima și creierul fără să provoace amețeli, leșin sau căderi.