Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Perioadele de caniculă pot afecta grav sănătatea chiar și a persoanelor fără boli cronice, atrag atenția specialiștii. În condiții de stres termic accentuat, numărul prezentărilor la unitățile de primiri urgențe poate crește cu 20–30%, iar cei mai vulnerabili rămân copiii mici, vârstnicii și pacienții cu afecțiuni cronice.
Creștere a cazurilor la Urgență în perioadele de caniculă
Medicii avertizează că episoadele de temperaturi extreme duc frecvent la probleme acute de sănătate, de la lipotimii și stări de rău termic până la insolații severe.
„Sunt anumite categorii mult mai vulnerabile ale populației: cele două segmente de vârstă extreme – adică bebelușii, copiii mici și bătrânii -, dar și populația care suferă de boli cronice, mai ales bolile cardiovasculare, renale, pulmonare, care se exacerbează în această perioadă din cauza stresului termic exagerat”, a explicat medicul nefrolog Emilian Postelnicu.
Deshidratarea și medicamentele, combinație riscantă
Specialiștii atrag atenția că, în perioada verii, ajustarea tratamentului pentru pacienții cronici poate fi esențială, în special în cazul celor care urmează terapii pentru tensiune sau boli renale.
„De exemplu, cei care suferă de hipotensiune. Apare o vasodilatație din cauza căldurii extreme și scade și tensiunea foarte mult și atunci le spunem să rărească sau să reducă dozele de hipotensoare, medicația hipotensoare, administrate la domiciliu. Este una dintre situații. Mai avem bolnavii noștri cu boli cronice de rinichi, care, unii dintre ei, au fost diagnosticați în fazele avansate de boală cronică de rinichi de care suferă fără prea multă simptomatologie în prealabil. Mulți, într-adevăr, au nevoie de mai multe informații în legătură cu câtă apă să consume, să-și monitorizeze diureza, să aibă grijă ce medicație mai iau pe lângă. La fel, hipotensoarele sunt pe primul loc. Celor cu boli cronice de rinichi, dar și cu boală cardiacă cronică, li se administrează diuretice, cum este furosemidul, un diuretic puternic care scoate apa din organism forțat. În momentul acela, când avem și o stare de deshidratare acută, prin transpirație, avem o problemă. Dacă mai luăm și furosemid, ajungem la o stare de deshidratare chiar gravă. De aceea, în perioada aceasta, fiecare, individualizat, va primi sfaturi de la medicul său curant, care îl îngrijește și care îl are în evidență. Sunt cazuri mai puține”, a precizat medicul.
Hidratarea corectă: cât bem și cât de des
Unul dintre cele mai importante aspecte în perioadele de caniculă este hidratarea corectă și constantă pe parcursul zilei, nu consumul mare de lichide într-un singur interval.
„Acesta este avantajul tehnologiei și al globalizării” a precizat medicul.
„Acesta este avantajul tehnologiei și al globalizării. (…) Acum, cu 100 de lei, ne putem lua un aparat cât de cât fiabil care să ne spună în ce stare suntem, și din punct de vedere al pulsului și al tensiunii arteriale. Și sfătuiesc pe toată lumea să aibă unul în casă. Nu există pacient cronic care să nu aibă o legătură cu un medic de familie sau medic specialist, până la urmă ajunge să fie o legătură aproape personală între medic și pacientul cronic, care deja are 5-7 ani de boală. Medicul îl va sfătui ce să facă”, a mai indicat dr. Emilian Postelnicu.
Culoarea urinei, indicator important al hidratării
Medicii spun că un indicator simplu al nivelului de hidratare este culoarea urinei, care poate semnala rapid dacă organismul are nevoie de lichide.
„Ea trebuie să fie galben-pai deschis. Așa este descrisă în cărțile de fiziologie și de medicină clasică. Atunci e bine. Când virează culoarea spre mai deschis – avem o stare de hiperhidratare, care de obicei apare pe fondul de consum exagerat de lichide, sau când – acum e perioada pepenilor – toată lumea consumă mult, mult, mult pepene verde, și are un efect și hidratant și puțin diuretic. Și în momentul acela urinăm foarte mult și ea este aproape ca apa limpede. Nu e nicio problemă asta. Chiar prinde bine rinichilor să mai aibă cât un puseu de accelerare fiziologică”, a explicat medicul.
„Mai avem cealaltă extremă, în care avem portocaliul închis. Asta ne indică nouă stare de deshidratare, că bietul rinichi luptă să concentreze, din puținul lichid care este, să mai facă și urină, care este un produs de degradare, un produs prin care se excretă toți metaboliții toxici care rezultă în urma proceselor fiziologice. Și atunci ce se întâmplă? Trebuie să ne hidratăm. Neapărat un litru de apă trebuie băut” ,a indicat medicul.
Migrenele și deshidratarea severă
În perioadele de caniculă pot apărea frecvent migrene puternice, uneori cauzate direct de deshidratare.
„Sunt foarte multe clinici în străinătate, și chiar organe armate, care reglează starea migrenoasă acută cu consumul a unui litru de apă brusc, în momentul acela, cât se poate de repede băută. Pentru că există o extensie sau o tracțiune a vaselor de sânge din creier din cauza deshidratării care dau aceste stări migrenoase”, a mai spus medicul.
Câtă apă trebuie băută zilnic
Specialiștii recomandă ca hidratarea să fie distribuită uniform pe parcursul zilei, nu concentrată în una sau două reprize.
„Corpul scoate ce e surplus în acel moment. Trebuie băută pe parcurs. Cel puțin 6-7 episoade de consum al apei pe zi. Câte 200-300 de mililitri la fiecare episod de consum, o cană. Uneori, chiar dacă nu ne e sete. În această perioadă trebuie să ignorăm senzația de sete, pentru că de multe ori nu o avem. Mulți oameni – având în vedere consumul de alimente moderne, graba, stresul -, foarte mulți pacienți sau persoane cu care interacționez în ultimul timp, spun că nu mai au sete. Nu mai au senzația de sete, aceea clasică, în care te repezeai la găleata cu apă, să bagi cana, să bei tot. Măcar la 3 ore un pahar de apă trebuie băut, pentru că organismul are nevoie”, a mai arătat medicul.
Somnul și adaptarea la temperaturi extreme
Canicula afectează și calitatea somnului, iar medicii recomandă adaptarea obiceiurilor alimentare și de consum înainte de culcare.
„Trebuie să fim atenți ce mâncăm, ce bem, cât consumăm înainte de culcare, ce consumăm, pentru că este foarte important în această perioadă să limităm un pic, să ne inspirăm de la popoarele care, istoric vorbind, au stat în zone caniculare, în zone cu nopți tropicale.
Oamenii care au stat în zonele acestea consumă mai mult legume, mai mult fructe, mai mult lichide fierbinți, de exemplu ceaiuri. Noi ne repezim să consumă apă rece de la frigider. O mare greșeală. Este un șoc termic extraordinar pentru organism, care este supus la o căldură mare și se luptă să-și mențină homeostazia termică, să te apuci să bei apă cu gheață. E un șoc. Nu asta. Nu o să vedeți niciodată un arab sau un african că bea apă cu gheață. Ei când stau în călduri enorme consumă ceai de mentă fierbinte. (…) De asemenea, avem toate populațiile mediteraneene care vedem singuri ce fac. Ei, pur și simplu, consumă multe supe de legume reci, cum e gazpacho în Spania, să zicem. La prânz, când e stresul termic maxim, ei se retrag undeva. Chiar și magazinele, chiar și instituțiile, de multe ore își închid porțile”, mai semnalează medicul.
Berea și miturile despre hidratare
Unul dintre cele mai răspândite mituri este consumul de bere pentru hidratare în zilele caniculare, însă medicii avertizează că efectul este contrar.
„Berea este considerată un panaceu al stării de deshidratare și al timpurilor caniculare. Este total eronat. Berea este deshidratantă, este puțin diuretică și ajungem la ce am vorbit deja, că diureticul nu este bun pe starea de căldură. Noi avem impresia că bem lichid, avem impresia că este bună, că merge, dar este diuretică. (…) Cum vă puteți explica că totuși bei o halbă de bere și după aceea nu te mai oprești din dus la toaletă. Nu ai băut mai mult. Dacă bei echivalentul în apă, nu micționezi atât de mult”, a arătat medicul.
Diferența dintre epuizarea termică și insolație
Medicii subliniază că insolația este mult mai gravă decât epuizarea termică și necesită intervenție medicală urgentă.
„Există o diferență foarte mare. Deși par asemănătoare la prima vedere, insolația este mult mai gravă. La starea termică de rău pielea o avem încă umedă, transpirată, pacientul este conștient și își revine cu îngrijiri banale oferite pe stradă. O sticlă de apă băută, stropit pe cap, pus la umbră, întins, și în câteva minute sau zeci de minute pacientul, persoana respectivă, va fi bine. Pe când starea de insolație este o stare în care creierul este supraîncălzit, supra-solicitat, pacientul este obtubilat (n. red. – i se diminuează claritatea conștiinței sau a gândirii) sau chiar comatos, mecanismele de răcire ale organismului sunt depășite, pielea nu mai este umedă, este uscată, ceea ce înseamnă gravitate, pentru că noi numai prin transpirație ne răcorim, din vaporii care pleacă de pe suprafața pielii, și în momentul când pielea este uscată e clar că organismul nu poate să mai facă față și începe să cedeze. Atunci trebuie să fim foarte atenți la simptomatologie – pacientul inconștient, cu piele uscată, cu stare de rău, cu tensiune scăzută – și în momentul acela trebuie să-l prezentăm de urgență, să chemăm salvarea, pentru că situația aceasta se rezolvă numai în spital, numai în cadrul instituției medicale, nu în acasă”, a mai explicat medicul.
Medicii avertizează: expunerea la soare fără protecție crește riscul de melanom
Specialiștii atrag atenția și asupra creșterii cazurilor de cancer de piele, inclusiv melanom, considerat cea mai agresivă formă.
„Soarele e clar că arde mai puternic decât acum 30-40 de ani. Acum ne întoarcem la experiența din spital. Colegii mei de pe Dermatologie și Chirurgie plastică, să nu zic zilnic, dar săptămânal descoperă cazuri noi de melanom, care este cea mai gravă formă a cancerelor de piele. Mai sunt și alte forme de cancere mai puțin agresive care sunt fie curabile, fie pot fi ținute sub control timp îndelungat. Dar melanomul, de obicei în momentul până este diagnosticat, este – prin agresivitatea cu care se diseminează în corp – cel mai temut. Am avut pacienți la toate intervalele de vârstă care au suferit de așa ceva. Cei mai expuși și cei mai vulnerabili sunt cei cu pielea cât mai deschisă. Dar nu e asta o regulă, oricine poate să facă”, a avertizat medicul, potrivit Ebroky.
