Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Un studiu publicat în JAMA, care a inclus peste 131.000 de adulți urmăriți până la 43 de ani, a asociat consumul moderat de cafea și ceai cu risc mai mic de demență. Beneficiul a fost mai clar la două-trei cafele pe zi.
Două sau trei cafele pe zi ar putea fi mai mult decât un ritual de dimineață. Un studiu amplu publicat în JAMA a asociat consumul moderat de cafea sau ceai cu un risc mai mic de demență și cu rezultate cognitive ușor mai bune la vârste înaintate. Efectul nu a crescut însă odată cu numărul de cafele. După un nivel moderat, beneficiul pare să se plafoneze.
Cercetarea a analizat date de la 131.821 de participanți din două cohorte americane mari, Nurses’ Health Study și Health Professionals Follow-up Study. Participanții nu aveau demență, boală Parkinson sau cancer la începutul urmăririi, iar datele au acoperit până la 43 de ani. În această perioadă au fost documentate 11.033 de cazuri de demență. Autorii au observat că persoanele cu un consum mai mare de cafea cu cofeină aveau un risc mai mic de demență decât cele cu un consum redus. Cafeaua decofeinizată nu a avut aceeași asociere.
Rezultatele au atras atenția deoarece vorbim despre un obicei foarte răspândit, ieftin și ușor de măsurat. Totuși, studiul nu demonstrează că simpla cafea previne demența. Este o cercetare observațională, deci poate arăta asocieri, nu cauzalitate. Chiar autorii au transmis că efectul, dacă există, este modest și trebuie privit ca o piesă dintr-un stil de viață mai larg, alături de mișcare, somn și alimentație sănătoasă.
Câtă cafea a fost asociată cu cel mai mare beneficiu
Cea mai bună fereastră observată în studiu a fost consumul moderat. Analiza publicată în JAMA arată că diferențele cele mai clare au apărut la aproximativ două-trei cești de cafea cu cofeină pe zi sau una-două cești de ceai pe zi. Relația nu a fost liniară, adică mai multă cafea nu a însemnat protecție mai mare.
În rândul adulților de 75 de ani sau mai tineri, un aport de aproximativ 250–300 mg de cofeină pe zi, echivalentul a două-trei cafele, a fost asociat cu un risc de demență cu 35% mai mic. Peste acest prag, consumul mai mare nu a adus un beneficiu suplimentar.
Pentru public, această diferență este importantă. O cafea nu trebuie transformată într-un medicament. Nici cinci sau șase cafele pe zi nu devin automat o strategie mai bună pentru creier. Dimpotrivă, prea multă cofeină poate afecta somnul, anxietatea, palpitațiile și toleranța individuală, iar somnul prost este el însuși legat de declin cognitiv.
Ce a arătat studiul publicat în JAMA
Studiul, semnat de Y. Zhang și colegii săi, a urmărit consumul de cafea cu cofeină, cafea decofeinizată și ceai. Participanții au completat chestionare alimentare la intervale de doi până la patru ani, iar cazurile de demență au fost identificate prin diagnostice medicale și registre de deces.
După ajustarea pentru factori care puteau influența rezultatele, persoanele din grupul cu cel mai mare consum de cafea cu cofeină au avut un risc mai mic de demență decât cele din grupul cu cel mai scăzut consum. În cifre, incidența a fost de 141 față de 330 de cazuri la 100.000 de persoane-ani, cu un hazard ratio de 0,82. Acest lucru corespunde unei reduceri relative de aproximativ 18% în comparația dintre extremele de consum
Consumul mai mare de cafea cu cofeină a fost asociat și cu o prevalență mai mică a declinului cognitiv subiectiv. În cohorta Nurses’ Health Study, unde au existat și teste cognitive telefonice, persoanele cu consum mai mare au avut scoruri ușor mai bune la unele evaluări. Diferențele au fost modeste, dar consistente cu direcția generală a rezultatelor.
Reuters a relatat că rezultatele au fost similare pentru ceaiul cu cofeină, dar nu pentru băuturile decofeinizate. Publicația a citat și avertismentul cercetătorilor: datele sunt promițătoare, dar nu dovedesc că cofeina protejează direct creierul.
De ce cafeaua decofeinizată nu a avut același rezultat
Una dintre observațiile interesante ale studiului este diferența dintre cafeaua cu cofeină și cea decofeinizată. Consumul de cafea decofeinizată nu a fost asociat cu risc mai mic de demență sau cu performanțe cognitive mai bune.
Studiul a menționat și o tendință neașteptată: persoanele care consumau mai multă cafea decofeinizată au avut un declin al memoriei mai rapid. Cercetătorii au propus o explicație prudentă. Este posibil ca unii oameni să fi trecut la decaf din cauza problemelor de somn, tensiunii arteriale sau tulburărilor de ritm cardiac, iar aceste probleme sunt, la rândul lor, asociate cu sănătate cognitivă mai fragilă
Cu alte cuvinte, cafeaua decofeinizată nu trebuie privită ca un factor de risc în sine. Este posibil ca ea să fie mai degrabă un marker al unor probleme deja existente. Aceasta este una dintre limitele studiilor observaționale: chiar și cu ajustări statistice, nu pot elimina complet diferențele dintre oamenii care aleg un anumit tip de băutură.
Cum ar putea cofeina să influențeze creierul
Există câteva mecanisme biologice plauzibile. Cofeina blochează receptorii de adenozină. Adenozina este o moleculă implicată în somnolență și în reducerea activității unor circuite cerebrale. Prin blocarea ei, cofeina poate crește starea de alertă și poate influența mesageri precum dopamina și acetilcolina, implicați în atenție, motivație și memorie.
Acești neurotransmițători tind să devină mai puțin activi odată cu vârsta și în boli precum Alzheimer. Prin acest mecanism, cofeina ar putea compensa parțial scăderea activității neuronale, deși ipoteza nu este o dovadă clinică definitivă.
Cofeina și compușii din cafea ar putea influența și inflamația, metabolismul glucozei și sănătatea vaselor de sânge. Cafeaua și ceaiul conțin polifenoli și alte substanțe bioactive, iar unele cercetări le asociază cu protecție vasculară și reducerea stresului oxidativ. Reuters a menționat că aceste ingrediente, inclusiv cofeina și polifenolii, sunt investigate pentru posibile efecte asupra inflamației și deteriorării celulelor nervoase.
Legătura cu plăcile de amiloid
Un alt mecanism discutat privește amiloidul, o proteină care se acumulează în creier în boala Alzheimer. Persoanele care au consumat regulat peste două cești de cafea pe zi de-a lungul vieții, dar nu aveau demență, au avut niveluri mai mici de plăci amiloide în creier în unele studii.
Această observație nu înseamnă că o cafea „curăță” creierul de Alzheimer. Patologia Alzheimer este complexă și implică amiloid, tau, inflamație, vase de sânge, imunitate, vârstă și genetică. Totuși, datele oferă o explicație biologică posibilă pentru asocierea observată între consumul moderat de cofeină și un risc mai mic de demență.
Ceaiul a avut și el rezultate bune
Cafeaua a atras cea mai mare atenție, dar ceaiul cu cofeină a avut asocieri similare cu sănătatea cognitivă. În studiul JAMA, consumul mai mare de ceai a fost asociat cu risc mai mic de demență și rezultate cognitive mai favorabile, iar diferențele cele mai clare au apărut la una-două cești pe zi.
Studiul nu a separat ceaiul verde de alte tipuri de ceai. Acesta este un detaliu relevant, deoarece ceaiul verde este studiat frecvent pentru catechine și alți compuși bioactivi. În datele analizate aici, concluzia se referă la ceai în general, nu la o categorie anume.
Pentru persoanele care nu tolerează cafeaua, ceaiul poate fi o alternativă mai blândă, cu mai puțină cofeină per ceașcă. Totuși, sensibilitatea diferă mult. Unii oameni pot bea ceai după-amiaza fără probleme, alții au insomnie chiar și după cantități mici.
De ce mai multă cafea nu înseamnă creier mai protejat
Cofeina are o curbă de tip doză-răspuns. La doze moderate poate crește vigilența, atenția și dispoziția. La doze mari poate produce neliniște, tremur, palpitații, reflux, anxietate și somn mai slab. În cazul creierului, excesul poate anula o parte din beneficiile potențiale.
Studiul a găsit o relație neliniară. Cele mai bune asocieri au apărut la consum moderat, nu la cel mai mare consum posibil.
Această concluzie se potrivește cu observațiile clinice despre cofeină. O persoană care doarme prost, are palpitații sau devine anxioasă după cafea nu își protejează creierul dacă mărește doza. Somnul bun, tensiunea controlată și ritmul cardiac stabil rămân mai importante decât încă o ceașcă.
Cine ar trebui să fie mai prudent
Cafeaua nu este potrivită la fel pentru toată lumea. Persoanele cu hipertensiune severă sau greu controlată, aritmii, anxietate intensă, reflux gastroesofagian, insomnie, sarcină sau sensibilitate mare la cofeină ar trebui să discute cu medicul despre cantitatea potrivită.
Cofeina poate crește temporar tensiunea arterială la unele persoane și poate accentua palpitațiile. Poate interfera și cu somnul dacă este consumată după-amiaza sau seara, mai ales la cei care metabolizează lent cofeina.
Pentru cei care beau deja cafea și o tolerează bine, datele noi sunt o veste bună. Pentru cei care nu beau cafea, studiul nu este un motiv să înceapă doar pentru prevenția demenței. Autorii și experții citați de Reuters au subliniat că există metode mai bine documentate pentru protecția cognitivă: activitate fizică, alimentație sănătoasă, somn adecvat și controlul factorilor cardiovasculari.
Câtă cofeină are, de fapt, o cafea
O problemă practică este că „o ceașcă” nu înseamnă același lucru pentru toată lumea. Un espresso scurt, o cafea la filtru, o cafea de specialitate într-un pahar mare sau o cafea instant pot avea cantități foarte diferite de cofeină.
În studiul discutat, intervalul de 250–300 mg de cofeină pe zi a fost aproximat ca două-trei cafele. În viața reală, această cantitate poate fi atinsă mai repede dacă băutura este mare sau foarte concentrată.
Contează și sursele ascunse. Cofeina apare în ceai negru, ceai verde, băuturi energizante, cola, ciocolată și unele suplimente pentru concentrare sau sport. O persoană care bea două cafele și un energizant poate depăși ușor zona moderată fără să își dea seama.
Ce înseamnă rezultatele pentru prevenția demenței
Demența nu are o singură cauză. Riscul este influențat de vârstă, genetică, educație, tensiune arterială, diabet, fumat, somn, auz, izolare socială, depresie, activitate fizică, alimentație și sănătatea vaselor de sânge. Cafeaua poate fi o piesă mică în acest tablou, nu centrul prevenției.
Harvard Gazette a citat mesajul lui Daniel Wang, autor senior al studiului, care a spus că rezultatele sunt încurajatoare, dar efectul este mic și există multe alte căi importante pentru protecția funcției cognitive odată cu vârsta. Consumul de cafea sau ceai cu cofeină poate fi doar o parte a acestui puzzle.
Pentru public, concluzia nu este „bea cafea ca să nu faci demență”. Concluzia corectă este mai calmă: la persoanele care tolerează cofeina, un consum moderat de cafea sau ceai poate fi compatibil cu sănătatea creierului și poate fi asociat cu un risc mai mic de demență.
Ce trebuie reținut
Studiul publicat în JAMA a urmărit peste 131.000 de adulți timp de până la 43 de ani și a găsit o asociere între consumul de cafea sau ceai cu cofeină și un risc mai mic de demență. Diferența cea mai clară a apărut la niveluri moderate: două-trei cafele pe zi sau una-două cești de ceai.
Beneficiul a fost mai puternic la adulții de cel mult 75 de ani, unde aproximativ 250–300 mg de cofeină pe zi au fost asociate cu un risc de demență cu 35% mai mic. Mai multă cofeină nu a adus protecție suplimentară.
Cafeaua decofeinizată nu a avut aceeași asociere, iar mecanismele posibile includ blocarea adenozinei, efecte asupra neurotransmițătorilor, inflamației, vaselor de sânge și depunerilor de amiloid. Dovezile rămân însă observaționale.
Pentru cei care iubesc cafeaua, vestea este bună, dar cu o limită clară. Creierul pare să prefere moderația, nu excesul. Două-trei cafele pe zi pot fi suficiente pentru un posibil beneficiu, dacă sunt tolerate bine și nu afectează somnul, tensiunea sau ritmul cardiac.
