Din cuprinsul articolului
Grupa de sânge poate influența riscul de boli cardiovasculare, cancer, infecții sau chiar reacția organismului la virusuri. Avantajele și dezavantajele grupelor A, B, AB și O.
De cele mai multe ori, oamenii află ce grupă de sânge au doar atunci când fac analize, donează sânge sau au nevoie de o intervenție medicală. Totuși, cercetările din ultimii ani arată că grupa de sânge poate influența mai mult decât compatibilitatea la transfuzie.
Specialiștii au observat legături între anumite grupe sanguine și riscul unor afecțiuni precum bolile cardiovasculare, cancerul, infecțiile virale sau chiar sensibilitatea la înțepăturile de insecte, potrivit NYPost.
Deși nu există o grupă de sânge „perfectă”, fiecare tip vine cu avantaje și dezavantaje care pot influența sănătatea pe termen lung.
Grupa de sânge A: protecție împotriva unor virusuri, dar risc mai mare de stres
Persoanele cu grupa A par să aibă un risc mai scăzut de infectare cu norovirus și sunt mai puțin atractive pentru țânțari, potrivit unor observații medicale recente.
În același timp, cercetătorii au asociat această grupă cu niveluri mai ridicate de cortizol, hormonul stresului, ceea ce poate favoriza anxietatea și tensiunea psihică.
Mai multe studii au sugerat și o posibilă legătură între grupa A și un risc crescut de accident vascular cerebral timpuriu, colesterol ridicat și anumite tipuri de cancer digestiv, inclusiv cancer gastric și pancreatic.
Persoanele cu grupa A prezintă un risc mai crescut pentru cancerul de stomac (gastric) și cancerul pancreatic. De asemenea, grupele A, B și AB sunt mai predispuse la forme letale de cancer.
Totuși, specialiștii subliniază că stilul de viață rămâne factorul decisiv pentru sănătate.
Grupa B: imunitate mai bună la unele infecții, dar vulnerabilitate cardiovasculară
Cei cu grupa B par să beneficieze de o protecție mai mare împotriva anumitor bacterii și paraziți, inclusiv în cazul unor infecții precum malaria.
De asemenea, există indicii că această grupă ar putea reduce riscul de pietre la rinichi și de anumite forme de cancer gastric.
Pe de altă parte, grupa B a fost asociată în unele cercetări cu un risc mai mare de boli cardiace, hipertensiune și diabet. Unele studii indică și o posibilă predispoziție către cancer pancreatic.
Grupa AB: avantaj major la transfuzie, dar risc crescut de coagulare
Grupa AB este una dintre cele mai rare, însă are un avantaj medical important: persoanele cu AB pozitiv pot primi sânge de la aproape orice grupă, fiind considerate „receptori universali”. În plus, plasma lor este extrem de valoroasă pentru transfuzii.
Totuși, cercetările au asociat grupa AB cu un risc mai mare de formare a cheagurilor de sânge, infarct și probleme cognitive precum demența.
Specialiștii cred că acest lucru ar putea avea legătură cu anumite proteine implicate în coagulare și inflamație.
Grupa O: cea mai comună și posibil cea mai „rezistentă”
Grupa O este cea mai răspândită la nivel mondial, fiind prezentă la aproximativ 33%-46% din populația globului. Are un avantaj esențial în medicina de urgență: persoanele cu O negativ sunt considerate donatori universali pentru globulele roșii.
Studiile sugerează că persoanele cu grupa O au un risc mai scăzut de a dezvolta anumite tipuri de cancer, fiind considerată o grupă cu o oarecare protecție
Persoanele cu grupa sanguină O prezintă cel mai mic risc de atacuri de cord și cheaguri de sânge la nivelul picioarelor și plămânilor. Cercetătorii au descoperit că persoanele cu grupa sanguină O au avut un risc cu 12% mai mic de a suferi un accident vascular cerebral în comparație cu alte grupe sanguine.
Persoanele cu această grupă sanguină pot fi, de asemenea, mai puțin predispuse la contractarea COVID-19 sau la prezentarea unor simptome severe, deoarece cei cu grupa sanguină O au, în general, mai puține probleme de coagulare, care sunt legate de severitatea COVID-19.
Totuși, există și minusuri: persoanele cu grupa O sunt mai vulnerabile la ulcer gastric, sângerări și anumite infecții digestive precum norovirusul.
Există cu adevărat o grupă de sânge „mai bună”?
Experții spun că nu. Fiecare grupă de sânge are propriile avantaje și vulnerabilități, iar acestea nu determină singure starea de sănătate a unei persoane.
Alimentația, activitatea fizică, stresul, somnul și controalele medicale regulate au un impact mult mai mare asupra longevității decât grupa sanguină.
Totuși, cunoașterea grupei de sânge poate fi utilă nu doar în situații medicale de urgență, ci și pentru înțelegerea anumitor predispoziții genetice.
În plus, cercetările privind legătura dintre grupa sanguină și sănătate continuă să ofere informații surprinzătoare despre modul în care funcționează organismul uman.



