Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Un pahar de vin, o bere sau o măsură de tărie consumată zilnic poate fi suficientă pentru a crește riscul de deces prin mai multe tipuri de cancer, potrivit unei noi analize publicate în The Lancet Regional Health – Americas. Cercetătorii au urmărit evoluția mortalității asociate alcoolului timp de peste trei decenii și au descoperit că numărul anual al deceselor prin cancer atribuite consumului de alcool s-a dublat în Statele Unite. Printre cancerele implicate se numără cele de sân, colon, rect, ficat, stomac, pancreas, prostată și zona capului și gâtului.
Ideea că „un pahar pe zi nu face rău” este tot mai greu de susținut în lumina cercetărilor recente.
Un nou studiu arată că alcoolul ar putea contribui la un număr mai mare de decese prin cancer decât se estima anterior și că efectul nu apare doar la persoanele care beau mult.
Potrivit autorilor, aproximativ o băutură standard pe zi, consumată în mod regulat, a fost suficientă pentru a crește riscul asociat cancerului.
Cercetarea a fost publicată în The Lancet Regional Health – Americas și a analizat peste trei decenii de date din cadrul Global Burden of Disease Study, unul dintre cele mai ample proiecte internaționale care urmăresc bolile, decesele și factorii de risc la nivel global.
Decesele prin cancer asociate alcoolului s-au dublat
Cercetătorii au analizat perioada 1990-2023.
În 1990, în Statele Unite erau estimate 11.361 de decese prin cancer asociate consumului de alcool.
Până în 2023, numărul crescuse la 23.126.
Cu alte cuvinte, totalul anual s-a mai mult decât dublat.
Autorii au observat și că proporția deceselor prin cancer atribuite alcoolului s-a dublat în rândul adulților de cel puțin 20 de ani pe parcursul celor 33 de ani analizați.
Rezultatul este cu atât mai important cu cât mortalitatea generală prin cancer a scăzut în aceeași perioadă.
Altfel spus, chiar dacă progresele în prevenție, diagnostic și tratament au redus decesele provocate de multe tumori, alcoolul pare să ocupe o pondere tot mai mare în povara cancerului evitabil.
Nu este vorba doar despre cancerul de ficat
Legătura dintre consumul de alcool și cancerul hepatic este cunoscută de mult timp.
Noul studiu arată însă că impactul este mult mai larg.
Cercetătorii au identificat o creștere a mortalității asociate alcoolului în cancerele de:
- sân;
- prostată;
- colon;
- rect;
- stomac;
- pancreas;
- ficat;
- cavitate orală;
- faringe;
- laringe;
- esofag.
În cazul tumorilor capului și gâtului, alcoolul a avut o contribuție deosebit de importantă. Autorii notează că până la un sfert dintre aceste cancere pot avea consumul de alcool printre factorii implicați.
Pentru femei, cancerul de sân iese în evidență
Efectele alcoolului diferă și în funcție de sex și vârstă.
La femei, cancerul de sân a fost principala cauză de deces prin cancer asociată consumului de alcool.
În rândul femeilor de cel puțin 55 de ani, cancerul de sân a fost urmat de cancerul hepatic și colorectal.
Legătura biologică este plauzibilă.
Alcoolul poate modifica nivelurile anumitor hormoni, inclusiv estrogenul, iar expunerea crescută la estrogen este unul dintre mecanismele care pot favoriza dezvoltarea unor forme de cancer de sân.
National Cancer Institute explică că alcoolul poate crește nivelurile circulante de estrogen și poate afecta procese biologice implicate în apariția cancerului.
La adulții mai tineri, cancerul colorectal a avut un rol important
Un alt rezultat surprinzător privește persoanele cu vârste între 20 și 54 de ani.
În acest grup, cancerul colorectal a fost principala cauză de mortalitate prin cancer asociată alcoolului la bărbați și a doua la femei, după cancerul de sân.
Constatarea este relevantă în contextul în care incidența cancerului colorectal la adulți mai tineri a devenit în ultimii ani un subiect intens studiat.
Autorii au observat și că, pentru femei și pentru bărbații sub 55 de ani, cantități mai mici de alcool pot avea un impact proporțional mai mare asupra riscului comparativ cu bărbații mai în vârstă.
Cât înseamnă, de fapt, „un pahar pe zi”
Studiul vorbește despre aproximativ o băutură standard pe zi.
În definiția americană folosită în cercetare, aceasta înseamnă aproximativ:
- 355 ml de bere obișnuită;
- 150 ml de vin;
- 44 ml de băuturi spirtoase de aproximativ 40% alcool.
Nu este, așadar, vorba doar despre consumul excesiv sau despre episoadele de tip binge drinking.
Autorul principal al studiului, Dr. Chinmay Jani, spune că și acest nivel aparent moderat de consum este relevant pentru riscul oncologic.
Cum poate alcoolul să favorizeze cancerul
Efectul nu provine dintr-un singur mecanism.
Atunci când alcoolul este metabolizat, organismul transformă etanolul în acetaldehidă, o substanță cu potențial carcinogen.
Acetaldehida poate deteriora ADN-ul și poate interfera cu mecanismele prin care celulele repară leziunile genetice înainte ca substanța să fie transformată mai departe în compuși mai puțin nocivi. National Cancer Institute descrie acest mecanism în analiza sa despre alcool și cancer.
Alcoolul poate produce și stres oxidativ, proces care deteriorează ADN-ul, proteinele și alte structuri celulare și favorizează inflamația.
La nivelul gurii și gâtului, alcoolul poate afecta celulele și le poate face mai vulnerabile la alte substanțe carcinogene.
Riscul poate fi și mai mare la persoanele care fumează, deoarece tutunul reprezintă o sursă suplimentară de acetaldehidă și alți compuși carcinogeni.
Alcoolul poate influența și absorbția vitaminelor
Există și un mecanism mai puțin cunoscut.
Consumul de alcool poate interfera cu metabolizarea și absorbția unor nutrienți implicați în protejarea celulelor și în repararea ADN-ului.
Printre aceștia se numără vitaminele A, C, D și E, dar și folații din grupa vitaminelor B.
Acest lucru nu înseamnă că administrarea suplimentelor elimină riscul asociat alcoolului.
Problema este acțiunea alcoolului asupra mai multor procese biologice simultan.
„Un pahar de vin este bun pentru inimă” nu mai este privit la fel
Ani întregi, consumul moderat de alcool – în special vinul roșu – a fost asociat în cultura populară cu ideea de protecție cardiovasculară.
Tot mai multe cercetări pun însă sub semnul întrebării această interpretare.
Cardiologul Andrew Freeman, care nu a participat la noul studiu, spune că vechea percepție potrivit căreia un cocktail sau un pahar de alcool în fiecare seară este o parte inofensivă a vieții cotidiene nu mai reflectă datele actuale.
El subliniază că cercetările moderne arată că riscurile apar și la cantități reduse.
Studiul nu spune că fiecare persoană care bea zilnic va face cancer
Rezultatele trebuie însă interpretate corect.
Analiza nu arată că o persoană care bea un pahar de vin pe zi va dezvolta automat cancer și nici că acel consum va provoca în mod inevitabil decesul.
Cercetarea este realizată la nivel populațional și estimează proporția deceselor prin cancer atribuite consumului de alcool.
Riscul individual depinde și de numeroși alți factori:
- vârstă;
- sex;
- genetică;
- fumat;
- greutate corporală;
- alimentație;
- activitate fizică;
- istoricul familial;
- cantitatea și durata consumului de alcool.
Cu toate acestea, faptul că riscul poate începe să crească de la cantități considerate până recent „moderate” este partea care schimbă mesajul de sănătate publică.
Bărbații de peste 55 de ani au avut una dintre cele mai mari creșteri
Bărbații și persoanele de cel puțin 55 de ani au fost printre grupurile cel mai puternic afectate.
La bărbații mai în vârstă, rata mortalității prin cancer atribuită alcoolului a crescut cu aproape 24% în intervalul de 33 de ani analizat.
Pentru bărbați, cancerul hepatic a fost cel mai puternic legat de consumul de alcool, urmat de cel esofagian și colorectal.
La femeile de peste 55 de ani, primul loc a fost ocupat de cancerul de sân.
Există o cantitate complet sigură?
Noul studiu nu a fost conceput pentru a stabili o limită exactă sub care riscul este zero.
Autorii spun însă că rezultatele susțin ideea că reducerea cantității de alcool cât mai mult posibil este favorabilă sănătății.
„Mesajul pe care vrem să îl transmitem este că reducerea consumului de alcool la cel mai mic nivel posibil este cea mai bună pentru sănătate”, a explicat Jani.
În ultimii ani, mesajele de sănătate publică despre alcool au devenit tot mai prudente tocmai pentru că dovezile privind cancerul s-au acumulat.
Iar noua analiză adaugă un argument important: nu doar consumul mare contează. Chiar și un singur pahar pe zi, repetat ani la rând, poate contribui la riscul oncologic la nivel populațional.
