Din cuprinsul articolului
Cât revine fiecărui român din datoria publică. Datoria publică a României a crescut accelerat în ultimii ani și a ajuns la aproape 60% din PIB. Raportată la populație, aceasta reprezintă echivalentul a peste 12.000 de euro pentru fiecare locuitor.
Economiștii avertizează că nota de plată se regăsește în dobânzi mai mari, inflație și presiuni asupra bugetului de stat. România continuă să se împrumute pentru a acoperi cheltuielile statului, iar datoria publică a ajuns la un nivel record. Raportată la numărul de locuitori, aceasta reprezintă echivalentul a peste 12.000 de euro pentru fiecare român.
Potrivit datelor oficiale, numai în decembrie 2025 statul a contractat împrumuturi de aproximativ 17 miliarde de lei. Astfel, datoria guvernamentală a urcat la aproape 60% din produsul intern brut, iar față de anul 2020 nivelul de îndatorare aproape s-a dublat.
Dobânzile mari afectează întreaga economie

Președintele CFA România, Adrian Codârlașu, spune că efectele datoriei publice sunt resimțite de întreaga populație.
„În primul rând, avem dobânzi mari. România plătește cele mai ridicate dobânzi din Uniunea Europeană, iar acest lucru afectează statul, companiile și populația. În plus, inflația este alimentată de expansiunea masei monetare”, a explicat acesta.
Costurile se văd în prețuri și taxe
Expertul în fiscalitate Gabriel Biriș atrage atenția că împrumuturile contractate pentru acoperirea deficitului bugetar au efecte directe asupra costului vieții.
„Ne cresc costurile la alimente, la utilități și, în general, costul vieții. Atunci când statul are deficit, se împrumută pentru a plăti salarii, pensii și celelalte cheltuieli asumate prin buget”, a declarat specialistul.
România va plăti aproximativ 60 de miliarde de lei doar pentru dobânzi
Anul acesta, statul român este estimat să achite în jur de 60 de miliarde de lei numai pentru plata dobânzilor aferente datoriei publice.
Față de anul 2021, costurile de finanțare au crescut semnificativ. Dobânzile la care se împrumută România au urcat de la aproximativ 3,2% la 7,3%, ceea ce pune o presiune tot mai mare asupra bugetului.
Ce avertizează economiștii
Consultantul fiscal Veronica Duțu avertizează că majorarea datoriei publice poate duce la măsuri de austeritate, potrivit TVR Info.
„Creșterea datoriei ar putea determina înghețarea cheltuielilor publice. Asta poate însemna limitarea investițiilor, înghețarea salariilor din sectorul public și amânarea creșterii pensiilor”, spune aceasta.
Economiștii estimează că, în lipsa unor reforme și a unui buget mai echilibrat, datoria publică va continua să crească și în acest an. Consecințele ar putea fi resimțite prin taxe mai mari, investiții publice mai reduse și un cost al vieții tot mai ridicat pentru populație.



