Cât va câștiga primarul unei localități mici din 2027. Grila completă de salarizare pentru aleșii locali

Cei aproximativ 2.860 primari de comune sub 10.000 de locuitori din România vor încasa de la 1 ianuarie 2027 o indemnizație brută lunară de 17.840 lei (aproximativ 10.438 lei net), reprezentând cel mai mic nivel salarial pentru funcția de primar în noua grilă a salarizării unitare, conform proiectului oficial publicat de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS) pe 25 mai 2026.

La cealaltă extremă, primarul general al Capitalei (Nicușor Dan, ales în 2024) va încasa 26.650 lei brut (aproximativ 15.590 lei net), iar primarii sectoarelor Municipiului București vor primi 24.600 lei brut (14.391 lei net) – același nivel cu senatorii și deputații. Calculele se bazează pe valoarea de referință de 4.100 lei brut stabilită oficial în articolul 65 alineatul (2) din proiectul de lege, înmulțită cu coeficienții din Anexa IX-C (funcții de demnitate publică alese din cadrul organelor autorității publice locale).

Citeste si…

Cele mai bune țări în care să te muți în 2026. Unde găsești salarii mari, siguranță și o viață mai bună

Grila completă:

Cei 7 coeficienți pentru funcția de primar conform mărimii UAT

Conform Anexei nr. IX, secțiunea C din proiectul de lege MMFTSS, funcția de primar este diferențiată pe șapte praguri de salarizare, în funcție de mărimea unității administrativ-teritoriale (UAT) pe care o conduce. Această reintroducere în lege a grilei specifice pentru administrația publică locală reprezintă una dintre noutățile principale ale reformei, după ce sub OUG 57/2023 salariile primarilor erau lăsate la decizia consiliilor locale, ceea ce a dus la discrepanțe foarte mari între UAT-uri similare.

Cele 7 niveluri ale coeficienților pentru primari sunt următoarele.

Cei aproximativ 2.860 primari de comune mici – cel mai modest nivel

În România sunt aproximativ 3.181 de unități administrativ-teritoriale (UAT) de bază: 103 municipii, 217 orașe, 2.861 comune. Din cele 2.861 comune, marea majoritate (peste 90%) au populații sub 10.000 de locuitori. Pentru cei aproximativ 2.860 primari de comune mici (cu populații între 500 și 10.000 locuitori), indemnizația brută lunară de 17.840 lei reprezintă o creștere semnificativă față de salariile actuale (care variau în funcție de bugetul local și deciziile consiliilor locale, dar erau în medie 10.000-15.000 lei brut).

Pentru un primar de comună cu populație de 2.000-3.000 locuitori (cea mai frecventă situație în România), indemnizația de 17.840 lei brut (10.438 lei net) reprezintă aproximativ 4 ori salariul mediu pe economie.

Aceasta este o sumă considerabilă pentru mediul rural, unde alte oportunități de venit sunt limitate. Pentru contextul fiscal, fondul salarial cumulat pentru cei 2.860 primari de comune mici reprezintă aproximativ 50,9 milioane lei brut lunar (612 milioane lei anual), echivalentul a 0,06% din PIB-ul României. Această sumă, deși modestă procentual, este o povară semnificativă pentru comunele mici cu bugete reduse – în multe cazuri, indemnizația primarului reprezintă cel mai mare salariu plătit din bugetul local.

Coeficient 6,5: primarul Capitalei – 26.650 lei brut, 15.590 lei net

Conform Anexei nr. IX-C pct. 1 din proiectul de lege, primarul general al Capitalei (București) primește coeficientul 6,5, echivalent cu salariul unui ministru. La valoarea de referință 4.100 lei, indemnizația brută lunară este 26.650 lei (15.590 lei net). Această poziție este ocupată în prezent de Nicușor Dan, ales primar general al Capitalei pentru un nou mandat în alegerile locale din 2024.

Citeste si…

Cele 9 drepturi necunoscute pe care 58% dintre angajații români nu le solicită niciodată: lista completă din Codul Muncii 2026 cu valoare anuală de peste 15.000 de lei

Pentru contextul administrativ, Municipiul București are aproximativ 1,8 milioane locuitori (cea mai mare aglomerare urbană din România). Bugetul local al Municipiului București pentru 2026 este aproximativ 9-10 miliarde lei, iar pentru 2027 va depăși probabil 10-11 miliarde.

Pentru primarul general, anual indemnizația brută este 319.800 lei (187.080 lei net). Pe parcursul unui mandat complet de 4 ani: 1.279.200 lei brut (748.320 lei net) – doar din indemnizația de bază. La aceasta se adaugă beneficii oficiale: cabinet propriu cu 5-10 consilieri (fiecare la coeficient 5,1-5,76, aproximativ 21.000-23.620 lei brut/lună), transport oficial, indemnizație de protocol, asistență tehnică pentru proiecte mari. Costul lunar al cabinetului primarului general depășește 250.000 lei brut. Pentru funcția de viceprimar al Capitalei (coeficient 6,0 – 24.600 lei brut), exemplul similar.

Coeficient 6,0: primarii sectoarelor Capitalei și municipiilor reș. de județ

Conform Anexei nr. IX-C punctele 5 și 6 din proiectul de lege, primarii celor 6 sectoare ale Municipiului București și primarii celor 40 de municipii reședință de județ primesc același coeficient: 6,0. Indemnizația brută lunară este 24.600 lei (14.391 lei net), aceeași sumă cu cea a senatorilor și deputaților obișnuiți din Parlamentul României.

În Municipiul București, primarii celor 6 sectoare sunt: Daniel Băluță (Sectorul 4, PSD), Robert Negoiță (Sectorul 3, PSD), George Tuță (Sectorul 1, PNL), Radu Mihaiu (Sectorul 2, USR), Cristian Popescu Piedone (Sectorul 5, PNS), Ciprian Ciucu (Sectorul 6, PNL). Pentru cele 40 de municipii reședință de județ (Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Constanța, Brașov, Galați, Ploiești, Oradea, Craiova, Sibiu, Arad, Pitești, Bacău, etc.), primarii încasează aceeași indemnizație.

Anual, fiecare dintre cei 46 de primari (6 sectoare + 40 municipii) încasează 295.200 lei brut (172.692 lei net). Cu sporul de 40% pentru proiecte cu finanțare europeană (când e aplicabil), indemnizația maximă poate ajunge la 34.440 lei brut lunar (20.150 lei net). Pentru primarii orașelor mari (Cluj-Napoca aproximativ 320.000 locuitori, Timișoara aproximativ 320.000, Iași aproximativ 290.000), această indemnizație este modestă comparativ cu responsabilitățile administrative.

Coeficient 5,4: primarii orașelor mari sub 200.001 locuitori

Pentru orașele sau municipiile cu peste 200.001 locuitori, altele decât reședințele de județ, coeficientul este 5,4 (22.140 lei brut, 12.952 lei net). În realitatea administrativă a României, această categorie este aproape vacantă – toate orașele mari din România cu peste 200.000 locuitori sunt reședințe de județ (deci la coeficient 6,0). Singura excepție notabilă ar fi câteva sectoare/zone metropolitane mari, dar care nu sunt clasificate ca UAT-uri separate.

Pentru a accesa această categorie, ar fi necesară crearea unor noi UAT-uri prin reorganizare administrativă (proces complex, posibil doar prin lege organică). În practică, această categorie este folosită doar prin extensie pentru cazurile speciale. În prezent (mai 2026), nu există în România primari activi încadrați la acest coeficient. Pentru viitor, eventuale reforme administrative (descentralizare, crearea unor zone metropolitane cu personalitate juridică) ar putea aduce primari la acest nivel salarial.

Coeficient 4,8: primarii localităților 50.001-200.000 locuitori

Pentru orașele și municipiile cu populație între 50.001 și 200.000 locuitori, coeficientul este 4,8 (19.680 lei brut, 11.513 lei net). În România sunt aproximativ 30-40 de orașe și municipii în această categorie, incluzând: Suceava (aproximativ 92.000 locuitori), Drobeta-Turnu Severin (aproximativ 92.000), Buzău (aproximativ 115.000), Satu Mare (aproximativ 102.000), Râmnicu Vâlcea (aproximativ 98.000), Botoșani (aproximativ 106.000), Focșani (aproximativ 79.000), Piatra Neamț (aproximativ 85.000), Tulcea (aproximativ 73.000), Reșița (aproximativ 73.000), Hunedoara, Alexandria, Călărași, Slobozia.

Mai multe dintre aceste localități sunt reședințe de județ (deci ar trebui să fie la coeficient 6,0). Pentru clarificarea categoriei, este nevoie de un text legal mai precis în varianta finală a legii. Pentru primarii localităților 50.001-200.000 locuitori care nu sunt reședințe de județ (de exemplu, Roman aproximativ 50.000, Onești aproximativ 49.000, Pașcani aproximativ 39.000), coeficientul 4,8 este aplicabil. Anual, indemnizația brută este 236.160 lei (138.156 lei net). Cu sporul pentru proiecte europene (40%), indemnizația maximă poate ajunge la 27.552 lei brut lunar (16.118 lei net).

Coeficient 4,5: primarii localităților 10.001-50.000 locuitori

Pentru orașele mici și mediile cu populație între 10.001 și 50.000 locuitori, coeficientul este 4,5 (18.450 lei brut, 10.793 lei net). Această categorie cuprinde aproximativ 150-180 de orașe mici din România, incluzând majoritatea orașelor de provincie. Exemple: Beiuș (aproximativ 9.300), Salonta (aproximativ 16.500), Caransebeș (aproximativ 21.000), Roșiorii de Vede (aproximativ 25.000), Petroșani (aproximativ 30.000), Năvodari (aproximativ 32.000), Caracal (aproximativ 30.000), Sfântu Gheorghe (aproximativ 53.000 – apropiat de pragul superior).

Pentru aceste orașe, primarii sunt frecvent figuri publice locale importante, dar cu resurse administrative limitate. Indemnizația brută anuală este 221.400 lei (129.516 lei net). Cu sporul de 40% pentru proiecte europene, maximul lunar poate ajunge la 25.830 lei brut (15.110 lei net). Pentru primarii din această categorie, indemnizația reprezintă o sumă considerabilă pentru economia locală, unde salariul mediu este de obicei 4.000-5.000 lei brut.

Viceprimarii: coeficienți reduși cu 0,7-1,2 puncte

Conform Anexei nr. IX-C punctele 11-16 din proiectul de lege, viceprimarii primesc coeficienți reduși față de primarii corespunzători. Viceprimar al Capitalei: coeficient 6,0 (24.600 lei brut, 14.391 lei net). Viceprimar municipiu reședință de județ: coeficient 5,3 (21.730 lei brut, 12.712 lei net). Viceprimar al sectoarelor Municipiului București: coeficient 5,3 (21.730 lei brut, 12.712 lei net). Viceprimar oraș/municipiu peste 200.001 locuitori (altul decât reședință): coeficient 4,5 (18.450 lei brut, 10.793 lei net).

Viceprimar localități 50.001-200.000 locuitori: coeficient 4,352 (17.840 lei brut, 10.438 lei net). Viceprimar localități 10.001-50.000 locuitori: coeficient 3,75 (15.375 lei brut, 8.992 lei net). Viceprimar localități sub 10.000 locuitori: coeficient 3,5 (14.350 lei brut, 8.393 lei net). Pentru viceprimari, diferența cu primarul corespunzător variază între 0,7 puncte (pentru comunele mici și orașele mici) și 1,5 puncte (pentru orașele mari). Această diferențiere reflectă responsabilitățile reduse ale viceprimarului față de primar.

Pentru președinții și vicepreședinții consiliilor județene

Conform Anexei nr. IX-C punctele 3-4 din proiectul de lege, președinții consiliilor județene primesc coeficient 6,0 (24.600 lei brut, 14.391 lei net), iar vicepreședinții consiliilor județene – coeficient 5,3 (21.730 lei brut, 12.712 lei net). În România sunt 41 de consilii județene plus Consiliul General al Municipiului București (deci total 42 funcții de președinte și 84-120 funcții de vicepreședinte – de obicei 2-3 vicepreședinți per CJ).

Anual, președintele unui consiliu județean încasează 295.200 lei brut (172.692 lei net). Pentru cele 42 de funcții de președinte CJ, fondul anual total este aproximativ 12,4 milioane lei brut. Cu sporul de 40% pentru proiecte europene (frecvent aplicabil în administrația județeană, deoarece consiliile județene gestionează numeroase proiecte PNRR și de coeziune), maximul lunar poate ajunge la 34.440 lei brut (20.150 lei net). Pentru vicepreședinții CJ, indemnizația anuală este 260.760 lei brut (152.544 lei net). Pentru contextul administrativ, consiliile județene gestionează drumuri județene, spitale județene, instituții de cultură județeană, programe de protecție socială judeñeană – responsabilități considerabile pe sume mari de bani (bugetele consiliilor județene sunt de obicei 200-800 milioane lei anual).

Sporul de 40% pentru proiecte europene: când și pentru cine

Sporul de 40% pentru proiecte cu finanțare europeană este una dintre puținele excepții de la plafonul general de 20% pentru sporuri în noua lege a salarizării. Acest spor poate fi acordat în continuare primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților consiliilor județene care implementează proiecte cu fonduri europene.

Pentru un primar de municipiu reședință de județ (24.600 lei brut salariu de bază) care gestionează un proiect european major (de exemplu, modernizarea infrastructurii urbane prin PNRR sau prin Programul Operațional Regional), sporul de 40% înseamnă: 24.600 × 0,4 = 9.840 lei brut suplimentar lunar. Indemnizația totală lunară: 34.440 lei brut (20.150 lei net). Anual: 413.280 lei brut (241.800 lei net).

Pentru un primar al unui oraș mic 10.001-50.000 locuitori care gestionează proiecte europene, sporul aduce aproximativ 7.380 lei brut suplimentar lunar, ducând indemnizația la 25.830 lei brut (15.110 lei net). Acest spor face funcția de primar mai atractivă pentru gestionarea proiectelor europene complexe, dar critica este că poate crea incentivuri pentru inițierea de proiecte chiar și când nu sunt absolut necesare (pentru a beneficia de sporul salarial). Pentru consiliile județene, sporul de 40% este aplicabil în majoritatea cazurilor (peste 80% din consiliile județene gestionează cel puțin un proiect european major).

Comparație directă: primar comună mică vs primar Capitală

Pentru a ilustra ierarhia salariului primarilor, prezentăm comparația directă între cele două extreme.

Primar comună sub 10.000 locuitori (de exemplu, primarul comunei Topraisar din Constanța, aproximativ 4.000 locuitori): coeficient 4,352, salariu brut 17.840 lei (10.438 lei net), salariu anual brut 214.080 lei (125.256 lei net). Primar general al Capitalei (Nicușor Dan, conduce o aglomerare urbană de 1,8 milioane locuitori): coeficient 6,5, salariu brut 26.650 lei (15.590 lei net), salariu anual brut 319.800 lei (187.080 lei net).

Diferența: 8.810 lei brut lunar (5.152 lei net), echivalentul a 105.720 lei brut anual (61.832 lei net). Pe parcursul unui mandat complet de 4 ani: 422.880 lei brut diferență (247.328 lei net). Raportul între salariul primarului Capitalei și cel al primarului unei comune mici: 1,5 la 1.

Pentru contextul muncii efective, primarul Capitalei gestionează un buget anual de aproximativ 9-10 miliarde lei (la nivelul unui mic stat european), iar primarul unei comune mici gestionează un buget de 5-15 milioane lei. Raportul bugetelor: aproximativ 600-1000 la 1, dar raportul salariilor este doar 1,5 la 1. Această discrepanță este criticată ca neproporțională cu nivelurile reale de responsabilitate administrativă.

Cazul concret 1: primar de comună 3.500 locuitori

Pentru a ilustra aplicarea practică, prezentăm un caz concret. Primarul unei comune cu 3.500 locuitori din Județul Olt, ales în 2024 (mandat 2024-2028). Comuna are 4 sate aparținătoare, școală, dispensar, primărie cu personal de 12 angajați. Bugetul local anual: aproximativ 8 milioane lei.

Pentru acest primar, indemnizația brută lunară 2027 este 17.840 lei (10.438 lei net). Anual: 214.080 lei brut (125.256 lei net). Pentru un mandat complet de 4 ani: 856.320 lei brut (501.024 lei net). Această sumă este considerabilă în contextul economiei rurale din județul Olt (unde salariul mediu net este aproximativ 4.500-5.500 lei).

Pentru primar, această indemnizație reprezintă aproximativ 2-2,3 ori salariul mediu local. Dacă obține și un proiect european major (de exemplu, modernizarea drumului comunal sau a sistemului de canalizare), poate beneficia de sporul de 40% pentru proiecte europene: 17.840 × 1,4 = 24.976 lei brut lunar (14.604 lei net). Anual cu sporul: 299.712 lei brut (175.248 lei net). Pentru acest primar, comparativ cu salariul actual din 2026 (aproximativ 10.000-12.000 lei brut), creșterea este de aproximativ 49-78% prin reformă – una dintre cele mai mari creșteri pentru administrația locală.

Cazul concret 2: primar municipiu reședință de județ

Al doilea caz: primarul unui municipiu reședință de județ din zona Munteniei, cu populație aproximativ 130.000 locuitori. Ales în 2020 pentru un al doilea mandat. Bugetul local anual: aproximativ 450 milioane lei. Primăria are aproximativ 350 angajați. Mai multe proiecte europene în derulare (modernizare infrastructură, transport public ecologic, sistem termoficare).

Pentru acest primar, indemnizația brută lunară 2027 este 24.600 lei (14.391 lei net). Cu sporul de 40% pentru proiecte europene (aplicabil pentru proiectele majore în derulare): 24.600 × 1,4 = 34.440 lei brut lunar (20.150 lei net). Anual cu sporul: 413.280 lei brut (241.800 lei net). Pe parcursul unui mandat complet de 4 ani cumulativ: 1.653.120 lei brut (967.200 lei net) – o sumă considerabilă, comparabilă cu salariile unor manageri din corporații private mari.

Pentru contextul muncii efective, acest primar conduce o administrație de 350 angajați, gestionează un buget de 450 milioane lei și ia decizii care afectează viața cotidiană a 130.000 cetățeni. Indemnizația pare proporțională cu responsabilitatea administrativă reală.

Beneficiile suplimentare pentru primari

Pe lângă indemnizația de bază determinată de coeficient, primarii beneficiază de mai multe avantaje legale și implicite. Mașină oficială a primăriei pentru deplasări de serviciu (de obicei cu șofer pentru orașele mari, fără șofer pentru comunele mici). Cabinet primar cu personal de specialitate (consilieri, asistenți – 2-15 angajați în funcție de mărimea localității). Indemnizație de protocol pentru evenimente oficiale (întâlniri cu cetățeni, conferințe, vizite oficiale).

Asistență tehnică pentru proiecte mari (când e cazul). Acces la cursuri de formare continuă în administrația publică (Institutul Național de Administrație – INA, sesiuni Worldbank pentru primari). Beneficii pasive: rețea profesională extinsă, oportunități post-mandat (consultanță, funcții în administrația centrală, mandate parlamentare).

Pentru primarii cu reputație publică solidă, cariera politică poate continua după mandatul de primar la nivel parlamentar (deputat/senator) sau guvernamental (ministru, secretar de stat). Multe figuri politice românești importante au început cariera ca primari (de exemplu, Klaus Iohannis – primar Sibiu, Emil Boc – primar Cluj-Napoca, Nicușor Dan – actual primar Capitală, anterior parlamentar).

Pensia specială pentru primari: vechime de doi mandate complete

Pentru primarii care își încheie cariera în administrația publică locală, există drepturi suplimentare după încheierea mandatului. Pensia specială pentru aleșii locali a fost reformată în mai multe etape, dar elementele de bază rămân. Condiție de eligibilitate: minimum 2 mandate complete (8 ani de primar) sau echivalent timp cumulat. Cuantum: variabil, calculat ca procent din indemnizația activă.

Pentru un primar de comună mică cu 2 mandate complete (8 ani la indemnizația de 17.840 lei brut), pensia specială poate ajunge la 8.000-10.000 lei brut lunar (aproximativ 4.700-5.850 lei net). Pentru un primar de municipiu reședință de județ cu 2 mandate complete (8 ani la 24.600 lei brut), pensia specială poate ajunge la 11.000-14.000 lei brut lunar (6.430-8.190 lei net). Aceste pensii sunt cumulabile cu pensia standard din sistemul public (acumulată prin cotizații la pensiile speciale pentru aleși locali).

Pentru primarii cu cariere lungi (3-4 mandate, totalizând 12-16 ani), pensia specială poate atinge 60-75% din ultima indemnizație activă. Aceste pensii speciale au fost criticate de opoziție ca generoase comparativ cu pensiile obișnuite, dar rămân în vigoare.

Calendarul aplicării: 1 ianuarie 2027

Noua lege a salarizării va intra integral în vigoare la 1 ianuarie 2027, fără aplicare eșalonată. Acordul a fost semnat de PSD, PNL, USR și UDMR sub coordonarea Administrației Prezidențiale. Termenul pentru adoptarea legii este 1 iulie 2026 (jalon PNRR obligatoriu).

Pentru primarii actuali (aleși în 2024 pentru mandatele 2024-2028), aplicarea noii legi va aduce creșteri importante pentru a doua jumătate a mandatului (2027-2028). Pentru cei aleși în viitoarele alegeri locale (programate pentru 2028), noile salarii vor fi cunoscute de la început și vor influența atractivitatea funcției.

Pentru aproximativ 3.181 de primari și viceprimari activi în România, costul cumulat anual al indemnizațiilor reformate este aproximativ 600-700 milioane lei (o creștere de 50-80 milioane lei față de costul actual). Pentru cele 41 consilii județene plus Capitala, costul anual cumulat al președinților și vicepreședinților CJ este aproximativ 100-130 milioane lei.

Pentru aleșii locali: implicații practice și politice

Pentru aleșii locali (primari, viceprimari, președinți CJ, vicepreședinți CJ, consilieri locali și județeni), reforma salarizării are implicații multiple. Prima: creșterea atractivității funcției pentru candidați competenți (cu studii superioare, experiență administrativă). A doua: reducerea discrepanțelor între UAT-uri similare (prin standardizare la coeficienți fixi în funcție de mărimea populației). A treia: menținerea unei ierarhii clare între diferitele niveluri ale administrației locale (primar mic vs primar mare, primar vs viceprimar, primar vs președinte CJ).

A patra implicație: pentru aleșii din UAT-uri cu proiecte europene majore, sporul de 40% face funcția extrem de atractivă din punct de vedere financiar. A cincea: pentru aleșii fără proiecte europene (orașe mici sau medii fără capacitate administrativă), indemnizația rămâne la nivelul de bază al coeficientului. A șasea: critica opoziției este că primarii orașelor mici și medii nu primesc creșteri suficient de consistente față de creșterile pentru funcțiile centrale (miniștri, secretari de stat). A șaptea: pentru consilierii locali (care nu sunt funcții de demnitate, ci mandate cu indemnizație de ședință), salariile rămân la nivel modest – aproximativ 500-1.500 lei brut pentru fiecare ședință a consiliului local, în funcție de mărimea localității.

Acest articol are rol informativ. Proiectul noii legi a salarizării unitare în sistemul bugetar este în consultare publică începând cu 25 mai 2026 și poate suferi modificări până la adoptarea finală în Parlament. Datele privind coeficienții și valoarea de referință de 4.100 lei pentru 2027 sunt extrase din versiunea oficială a proiectului publicată de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS). Pentru detalii oficiale despre noile salarii și pentru calculul individual, primarii și aleșii locali se pot adresa departamentului de resurse umane al primăriei sau asociațiilor de profil (AMR, AOR, UNCJR). Coeficienții și cuantumurile finale pot fi modificați prin negocieri și amendamente parlamentare.