Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Cancerul pancreatic rămâne una dintre cele mai agresive forme de cancer, în mare parte pentru că este depistat târziu.
Pancreasul este un organ ascuns adânc în abdomen, iar boala poate evolua mult timp fără simptome clare. Când apar durerea, scăderea în greutate, icterul sau diabetul instalat brusc, tumora este adesea deja avansată.
În ultimii ani, medicii au observat o schimbare importantă în profilul multor pacienți. Fumatul rămâne unul dintre cei mai importanți factori de risc, dar alături de el apare tot mai des un alt tablou: obezitate, diabet de tip 2 sau prediabet, hipertensiune și valori modificate ale grăsimilor din sânge.
Oncologul Robert A. Wolff, care a tratat pacienți cu cancer pancreatic la MD Anderson Cancer Center, descria această schimbare într-o formulare dură: „Am văzut trecerea de la fumat la obezitate”. Pacientul tipic, spunea el, are adesea un indice de masă corporală în zona obezității, diabet sau prediabet, hipertensiune și dislipidemie. Cu alte cuvinte, un profil metabolic care pune presiune pe întregul organism.
Fumatul rămâne unul dintre cei mai mari factori de risc
Fumatul este unul dintre cei mai bine documentați factori de risc pentru cancerul pancreatic. Potrivit American Cancer Society, persoanele care fumează au un risc de aproximativ două ori mai mare de a dezvolta cancer pancreatic față de cele care nu au fumat niciodată. Se estimează că aproximativ un sfert dintre cancerele pancreatice ar putea fi legate de fumat.
Riscul nu se referă doar la țigări. Tutunul sub alte forme poate crește, de asemenea, riscul. Partea bună este că renunțarea la fumat reduce treptat riscul, chiar dacă efectele nu apar peste noapte.
Problema este că bolile oncologice au adesea o perioadă lungă de latență. Scăderea fumatului într-o populație se vede abia după ani sau decenii în statisticile de cancer. De aceea, chiar dacă fumatul a scăzut în multe țări, efectele generațiilor expuse anterior încă se văd.
Noul dușman: obezitatea abdominală
Obezitatea este tot mai discutată în legătură cu multe tipuri de cancer, inclusiv cel pancreatic. Excesul de greutate nu înseamnă doar kilograme în plus. Țesutul adipos, mai ales cel abdominal, este activ metabolic. Produce substanțe inflamatorii, modifică sensibilitatea la insulină și poate întreține un mediu favorabil bolilor cronice.
American Cancer Society arată că persoanele cu obezitate, definită printr-un indice de masă corporală de 30 sau mai mult, au un risc cu aproximativ 20% mai mare de cancer pancreatic. Grăsimea acumulată în jurul taliei poate conta chiar și la persoane care nu par să aibă un exces mare de greutate în ansamblu.
Această observație este importantă pentru că multe persoane își evaluează riscul doar după numărul de kilograme. În realitate, circumferința taliei, rezistența la insulină, ficatul gras, glicemia și profilul lipidic pot spune mai multe despre riscul metabolic decât greutatea singură.
Diabetul și cancerul pancreatic, o relație în ambele sensuri
Legătura dintre diabet și cancerul pancreatic este una dintre cele mai importante și mai complicate. Diabetul de tip 2 este asociat cu un risc mai mare de cancer pancreatic, mai ales când apare pe fond de obezitate și rezistență la insulină.
Dar relația merge și invers. Cancerul pancreatic poate el însuși să provoace diabet sau să agraveze brusc un diabet existent, pentru că tumora afectează pancreasul, organul care produce insulină.
American Cancer Society notează că pancreaticul poate cauza diabet prin distrugerea celulelor care produc insulină. Uneori apar simptome clare, precum sete intensă, foame crescută și urinări dese. Alteori, schimbările glicemiei sunt mici și se văd doar la analize.
De aceea, un diabet apărut brusc după 50 de ani, mai ales la o persoană care slăbește fără explicație sau are dureri abdominale ori de spate, merită investigat atent. Nu înseamnă automat cancer pancreatic. Diabetul este foarte frecvent și, de cele mai multe ori, are alte cauze. Dar în contextul potrivit, poate fi un semnal care nu trebuie trecut cu vederea.
Prediabetul, hipertensiunea și dislipidemia completează tabloul
Profilul descris de mulți oncologi nu include doar diabetul. Prediabetul, hipertensiunea și dislipidemia apar frecvent împreună, în ceea ce medicii numesc sindrom metabolic.
Acest tablou arată că organismul funcționează într-un regim de inflamație cronică de intensitate mică, rezistență la insulină și dezechilibre hormonale. Pancreasul este prins direct în acest mecanism, pentru că trebuie să producă mai multă insulină pentru a menține glicemia sub control.
Excesul de insulină, inflamația cronică, factorii de creștere eliberați de țesutul adipos și modificările metabolice pot contribui la un mediu în care celulele sunt mai vulnerabile la transformări anormale. Nu este un mecanism simplu și nu există o singură cauză. Cancerul pancreatic apare, de obicei, prin acumularea mai multor factori de risc și modificări biologice.
De ce cancerul pancreatic este atât de greu de depistat
Una dintre marile probleme este lipsa simptomelor specifice în stadiile inițiale. Cancerul pancreatic nu se vede, nu se palpează și nu dă mereu semnale clare la început.
Potrivit American Cancer Society, formele timpurii de cancer pancreatic nu provoacă adesea niciun simptom. Când simptomele apar, tumora poate fi deja mare sau extinsă în afara pancreasului.
Semnele care pot apărea includ oboseală neobișnuită, icter, urină închisă la culoare, scaune deschise sau grase, mâncărimi ale pielii, scădere în greutate fără explicație, lipsa poftei de mâncare, durere abdominală sau durere de spate, greață, vărsături, cheaguri de sânge și diabet nou apărut.
Niciunul dintre aceste simptome nu indică automat un cancer pancreatic. Multe sunt produse de afecțiuni mult mai frecvente: pietre la fiere, hepatite, gastrită, probleme de coloană, diabet de tip 2, boli digestive sau stres. Dar persistența lor, mai ales în combinație, cere evaluare medicală.
Semnul care trebuie luat foarte în serios: icterul
Icterul înseamnă îngălbenirea pielii și a albului ochilor. În cancerul pancreatic, poate apărea atunci când tumora blochează canalul biliar. Este mai frecvent în tumorile situate în capul pancreasului, aproape de căile biliare.
Icterul poate veni cu urină închisă la culoare, scaune deschise, gri sau grase, mâncărimi ale pielii și stare generală modificată. Acesta este un simptom care trebuie evaluat rapid, chiar dacă nu există durere.
De multe ori, cauzele sunt benigne sau mai frecvente decât cancerul pancreatic, cum ar fi calculii biliari. Dar tocmai pentru că poate semnala și o obstrucție produsă de o tumoră, icterul nu trebuie amânat.
Durerea de spate care nu seamănă cu o simplă problemă de coloană
Durerea abdominală sau durerea de spate este frecventă în cancerul pancreatic, mai ales când tumora se află în corpul sau coada pancreasului și începe să apese pe structurile din jur sau să afecteze nervii din apropiere.
Această durere poate fi persistentă, profundă, uneori localizată în partea superioară a abdomenului și iradiată spre spate. Poate fi însoțită de scădere în greutate, lipsa poftei de mâncare, greață sau modificări ale scaunului.
Din nou, durerea de spate este extrem de frecventă și de cele mai multe ori nu înseamnă cancer. Dar o durere nouă, persistentă, care nu se explică prin efort sau postură și vine împreună cu simptome digestive sau scădere în greutate, merită investigată.
Ce pot face persoanele cu risc mai mare
Nu există, în prezent, un test simplu de screening recomandat pentru toată populația, așa cum există pentru cancerul colorectal sau cancerul de col uterin. Screeningul pentru cancer pancreatic este rezervat, de obicei, persoanelor cu risc înalt: istoric familial puternic, mutații genetice cunoscute sau sindroame ereditare asociate.
Pentru restul populației, prevenția ține mai ales de reducerea factorilor de risc modificabili. Renunțarea la fumat este una dintre cele mai importante măsuri. Controlul greutății, reducerea grăsimii abdominale, activitatea fizică, controlul diabetului, al tensiunii și al colesterolului pot reduce presiunea metabolică asupra organismului.
Asta nu oferă garanție. O persoană slabă, nefumătoare și activă poate face cancer pancreatic, iar o persoană cu factori de risc poate să nu dezvolte niciodată boala. Dar reducerea factorilor de risc scade probabilitatea și ajută și la prevenirea altor boli grave: infarct, AVC, ficat gras, diabet, insuficiență renală și alte tipuri de cancer.
Ce ar trebui să discuți cu medicul
Merită discutat cu medicul dacă apare diabet după 50 de ani fără o explicație clară, mai ales dacă este însoțit de scădere în greutate, dureri abdominale, dureri de spate, oboseală marcată sau lipsa poftei de mâncare.
La fel, trebuie evaluată rapid apariția icterului, a urinei foarte închise la culoare, a scaunelor decolorate sau grase, a mâncărimilor persistente, a durerii abdominale care iradiază în spate ori a unei scăderi în greutate neintenționate.
În funcție de situație, medicul poate recomanda analize de sânge, teste hepatice, glicemie și HbA1c, ecografie abdominală, tomografie computerizată, RMN, endoscopie sau consult gastroenterologic.
Concluzie
Mulți pacienți cu cancer pancreatic au în comun unul sau mai mulți factori de risc: fumat, obezitate abdominală, diabet de tip 2, prediabet, hipertensiune, dislipidemie sau pancreatită cronică. Nu este un profil care pune automat diagnosticul, dar este un semnal că organismul se află într-o zonă de vulnerabilitate metabolică.
Cancerul pancreatic este periculos tocmai pentru că se ascunde mult timp. De aceea, schimbările apărute brusc, precum diabetul nou instalat după 50 de ani, scăderea inexplicabilă în greutate, icterul sau durerea abdominală care merge spre spate, nu trebuie puse rapid pe seama vârstei sau a stresului.
Mesajul medicilor nu este că fiecare persoană cu diabet sau obezitate va face cancer pancreatic. Mesajul este că acest profil trebuie luat în serios. Pentru că, uneori, pancreasul dă semnale discrete înainte ca boala să fie evidentă.
