Din cuprinsul articolului
Copiii crescuți la ferme au un risc mai mic de astm și alergii. Cercetătorii au identificat bacteriile care ar putea explica această protecție naturală.
Copiii de la fermă, mai puțin afectați de astm și alergii. Cercetătorii au găsit explicația
De ani de zile, oamenii de știință observă un fenomen surprinzător: copiii care cresc în mediul rural, mai ales în ferme, dezvoltă mai rar astm, alergii și febra fânului comparativ cu cei care trăiesc în mediile urbane.
Acum, cercetătorii susțin că au identificat o parte din „secretul” acestei protecții naturale: expunerea timpurie la anumite microorganisme din mediul agricol.
Fenomenul este cunoscut în cercetare drept „efectul fermei” (farm effect) și este studiat de mai multe decenii. Specialiștii cred că nu este vorba despre murdărie în sine, ci despre contactul cu o diversitate mai mare de microbi care poate ajuta sistemul imunitar al copilului să se maturizeze corect.
De ce sunt copiii de la fermă mai protejați împotriva alergiilor
Copiii care cresc la ferme intră zilnic în contact cu animale, sol, plante și aer care conține numeroase microorganisme. Această expunere timpurie pare să influențeze modul în care sistemul imunitar reacționează la factorii externi.
În schimb, în mediile foarte igienizate, unde contactul cu microorganisme este mult redus, sistemul imunitar poate deveni mai predispus să reacționeze exagerat la substanțe obișnuite precum polenul, praful sau anumite alimente.
Această idee stă la baza așa-numitei „ipoteze a igienei”, formulată inițial în urmă cu mai multe decenii, care sugerează că lipsa expunerii la microbi în copilăria timpurie poate contribui la creșterea bolilor alergice.
Bacteriile din aerul grajdurilor ar putea avea un rol-cheie
Un studiu recent a mers mai departe și a încercat să identifice exact ce microorganisme ar putea explica protecția observată la copiii crescuți în ferme.
Cercetătorii au analizat bacteriile prezente în aerul din grajduri și au identificat anumite specii care par să contribuie la reducerea reacțiilor inflamatorii ale sistemului imunitar. Printre microorganismele asociate cu efectul protector au fost menționate bacterii precum Romboutsia timonensis și Glutamicibacter arilaitensis.
Aceste bacterii provin în special din mediul animalelor de fermă și pot influența molecule produse de organism, contribuind la reglarea răspunsului imun.
Nu înseamnă că trebuie să creștem copiii în praf
Specialiștii atrag atenția că descoperirea nu înseamnă că părinții trebuie să renunțe la igienă sau să își expună copiii intenționat la murdărie.
Diferența importantă este între igiena normală, necesară pentru prevenirea infecțiilor, și lipsa completă a contactului cu mediul natural.
„Secretul” pare să fie diversitatea microbiană: contactul cu natura, animalele, solul și mediile variate, mai ales în primii ani de viață, când sistemul imunitar se formează.
Cum influențează mediul dezvoltarea sistemului imunitar
Sistemul imunitar al copilului nu se naște complet „programat”. El învață treptat să distingă între amenințări reale și substanțe inofensive.
Expunerea la o varietate de microorganisme poate ajuta celulele imune să dezvolte mecanisme de reglare, reducând riscul unor reacții exagerate care duc la alergii sau inflamații cronice ale căilor respiratorii.
Cercetările realizate pe copii crescuți în ferme tradiționale, inclusiv pe grupuri precum comunitățile Amish, au arătat diferențe importante în modul în care funcționează sistemul lor imunitar comparativ cu populațiile urbane, arată Science Illustrated.
Ce pot face părinții pentru un sistem imunitar sănătos al copiilor
Chiar dacă nu toate familiile au acces la un mediu rural, specialiștii recomandă câteva obiceiuri care pot susține dezvoltarea sănătoasă a imunității:
- timp petrecut în natură și în aer liber;
- contact cu solul și plantele prin activități obișnuite (grădinărit, joacă afară);
- evitarea folosirii excesive a produselor antibacteriene fără motiv medical;
- o alimentație variată, bogată în fibre, care susține microbiomul intestinal;
- evitarea expunerii copiilor la fumul de țigară, un factor cunoscut de risc pentru astm.
Descoperirea ar putea ajuta la dezvoltarea unor noi tratamente
Cercetătorii speră că identificarea microorganismelor implicate în „efectul fermei” ar putea duce, în viitor, la noi metode de prevenție pentru astm și alergii.
În loc să fie folosite antibiotice sau tratamente care doar controlează simptomele, oamenii de știință investighează posibilitatea unor intervenții care să „educe” sistemul imunitar încă din copilărie.
Astmul și alergiile sunt afecțiuni complexe, influențate de genetică, mediu și stil de viață. Însă noile cercetări sugerează că uneori protecția împotriva lor poate începe cu ceva aparent simplu: contactul echilibrat cu lumea naturală.



