Din cuprinsul articolului
Cunoaștem din ce în ce mai multe despre microbiota intestinală, despre funcțiile acesteia și despre modul în care dezechilibrele care apar în ea ne afectează sănătatea.
Una dintre cele mai rapide consecințe asupra sănătății este disconfortul digestiv, de la cele mai banale, precum digestia grea sau gazele, până la cele mai grave precum intoleranța la anumite alimente sau permeabilitatea intestinală.
Dr. Elena Arregui López, membru și membru al grupului de lucru de nutriție al SEMDOR (Societatea Spaniolă de Durere Multidisciplinară), ne spune cum dezechilibrele din această microbiotă influențează dezvoltarea intoleranțelor alimentare.
Disbioză și intoleranțe: o relație reciprocă
Sensibilitatea sau intoleranța alimentară sunt direct legate de microbiota și permeabilitatea intestinală. De fapt, intestinul este o parte cheie a sistemului imunitar, deoarece 80% din reacțiile imune au loc aici. Prin urmare, o disbioză va provoca modificări ale sistemului imunitar.
Vorbim de disbioză intestinală atunci când există un dezechilibru în microbiota prezentă în sistemul digestiv, „tubul digestiv adăpostește o multitudine de microorganisme, în special bacterii.
Acestea se vor ocupa de realizarea unei bune absorbții a nutrienților, exercitând o funcție de barieră protectoare împotriva agenților patogeni și au o funcție cheie în sistemul imunitar”, explică Elena Arregui.
Atunci când această microbiotă este alterată, poate apărea permeabilitatea intestinală, adică bariera intestinului – mucoasele care o acoperă – nu mai funcționează corect.
Prezența acestor substanțe în sânge determină un răspuns imun cu producerea de anticorpi IgG, inflamații, reacții alergice, migrene, sindrom de colon iritabil, eczeme, oboseală cronică, alergii alimentare, artrită reumatoidă etc. În plus, este un cerc vicios, deoarece „inflamația cronică produce la rândul său modificări în microbiota”.
Pe de altă parte, o mucoasă deteriorată poate împiedica, de asemenea, absorbția unor nutrienți în intestinul subțire.
Nutrienții care nu au fost absorbiți ajung în intestinul gros, unde interacționează cu microbiota și produc simptomele de malabsorbție și intoleranță, modificând în același timp din nou echilibrul microbiotei. Este o relație bidirecțională, adică intoleranța alimentară și disbioza se hrănesc reciproc.
În ceea ce privește cauzele disbiozei, deși este multifactorială, majoritatea au de-a face cu stilul de viață actual, „stresul, sedentarismul și alimentația bazată pe produse procesate și sărace în fibre, sunt cei mai importanți factori de producere și perpetuare a disbiozei”. Poate fi cauzată și de boala celiacă, infecții sau unele medicamente.
Efecte pe termen scurt și lung
Când există o disbioză și aceasta face ca anumite substanțe să nu fie absorbite, -cum ar fi fructoza, lactoza…- aceste substanțe neabsorbite în intestinul subțire ajung în intestinul gros, unde, așa cum am menționat, interacționează cu microbiota prezentă în această parte a intestinului.
Se descompun, fermentează… și provoacă simptome precum „digestie grea, dureri abdominale, flatulență, disconfort, ritmul intestinal este alterat… simptome care pot avea o mare implicație în calitatea vieții celor care suferă de acestea.
În plus, mai rar, poate provoca dureri de cap, astenie, tulburări dermatologice (acnee, eczeme, iritații…), alergii alimentare sau anxietate”, spune dr. Elena Arregui López.
Pe termen lung, disbioza poate provoca consecințe și mai grave, deoarece generează un sistem imunitar mai slab.
Nu sunt produși acizii grași necesari pentru prevenirea patologiilor cronice precum cancerul colorectal, boala Crohn, diabetul sau boala celiacă.
Pot fi tratate disbioza și intoleranța cauzată de aceasta?
Pentru tratarea disbiozei și intoleranțelor alimentare trebuie să ne lăsăm pe mâna profesioniștilor, care ne vor recomanda să evităm alimentele care produc anticorpi IgG pozitivi, cel puțin până la restabilirea permeabilității intestinale corecte.
Este, de asemenea, probabil recomandat să luați anumite probiotice care ajută la reechilibrarea microbiotei. În plus, , va trebui să ne îmbunătățim stilul de viață și alimentația, „trebuie să evităm sau să limităm alimentele procesate, zaharurile simple sau proteinele de origine animală.
Trebuie să adăugăm alimente antioxidante precum fructele și legumele, bogate în fibre, în dieta noastră. Grăsimile trebuie să fie mono și polinesaturate, cum ar fi uleiul de măsline extravirgin, nucile sau avocado.
De asemenea, se recomandă „să ducem o viață activă făcând activitate fizică frecventă și menținând relații sociale în aer liber, astfel, vom evita un stil de viață sedentar și stresul”, adaugă specialistul.
