Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Poate fi încetinit procesul de îmbătrânire? Cercetătorii au încercat să găsească un răspuns analizând 51 de intervenții testate anterior pe oameni.
O echipă de la Yale School of Medicine a comparat efectele unor medicamente, diete, programe de exerciții fizice, suplimente și proceduri medicale asupra unor markeri biologici asociați îmbătrânirii.
Rezultatele au fost publicate în revista Nature Medicine și arată că anumite intervenții pot modifica măsurătorile epigenetice asociate vârstei biologice.
Ce au analizat cercetătorii
Echipa a folosit date din 51 de studii intervenționale și a analizat 16 „ceasuri epigenetice”. Acestea estimează vârsta biologică pe baza modificărilor chimice care apar la nivelul ADN-ului.
Vârsta biologică nu este același lucru cu vârsta din buletin. Ea încearcă să surprindă modul în care organismul îmbătrânește la nivel biologic. Cercetătorii au urmărit dacă diferite intervenții pot modifica acești markeri.
Medicamentele au avut unele dintre cele mai puternice rezultate
Printre intervențiile analizate s-au numărat medicamente precum metformin și semaglutidă, dar și tratamente care acționează asupra inflamației.
Potrivit analizei Yale, medicamentele pentru control metabolic, greutate și anumite afecțiuni inflamatorii s-au numărat printre intervențiile asociate cu cele mai importante modificări ale markerilor epigenetici.
Metforminul este folosit în principal pentru tratamentul diabetului de tip 2. Semaglutida este utilizată în tratamentul diabetului și, în anumite forme, pentru controlul greutății.
Cercetătorii nu spun că aceste medicamente trebuie luate pentru a încetini îmbătrânirea. Studiul arată o asociere între anumite tratamente și modificarea unor biomarkeri.
Dieta și sportul au avut și ele rezultate
Studiul a analizat și intervenții asupra stilului de viață.
Dietele sănătoase și exercițiile fizice, analizate împreună, au fost asociate cu reducerea unor markeri ai îmbătrânirii biologice. Cercetătorii au inclus în analiză modele alimentare precum dieta mediteraneană, dieta săracă în grăsimi și dieta săracă în carbohidrați.
Mesajul cercetătorilor este important: rezultatele nu arată că există o pastilă care poate opri îmbătrânirea. Alimentația sănătoasă, mișcarea și somnul rămân măsuri cu beneficii bine documentate pentru sănătate.
Suplimentele nu au avut aceleași rezultate
O altă constatare interesantă privește suplimentele alimentare.
Cercetătorii au analizat inclusiv suplimente precum acizii grași omega 3 și folatul. În ansamblu, această categorie nu a produs efecte consistente asupra markerilor epigenetici analizați.
Asta nu înseamnă că suplimentele sunt inutile. Dacă o persoană are o carență nutrițională, corectarea acesteia poate avea beneficii pentru sănătate. Studiul nu susține însă ideea că suplimentele luate la întâmplare pot încetini îmbătrânirea.
Mai mult de jumătate dintre intervenții nu au trecut toate testele statistice Rezultatele trebuie privite cu atenție.
Din cele 51 de intervenții analizate, 19 au fost asociate cu o scădere semnificativă a vârstei epigenetice. După corectarea statistică pentru numărul mare de comparații, 13 intervenții au rămas semnificative.
Asta înseamnă că multe dintre metodele promovate ca soluții pentru longevitate nu au produs modificări consistente în markerii analizați.
Studiul nu demonstrează că oamenii vor trăi mai mult
Aceasta este diferența esențială. Cercetătorii au analizat biomarkeri ai îmbătrânirii, nu numărul de ani pe care i-au trăit participanții după intervenție. O modificare favorabilă a unui „ceas epigenetic” nu înseamnă automat că o persoană va trăi mai mult sau că va evita o boală.
Yale subliniază că sunt necesare cercetări suplimentare pentru validarea acestor rezultate și pentru a stabili cât de bine reflectă aceste măsurători starea de sănătate pe termen lung.
Ce putem face acum pentru o îmbătrânire sănătoasă
Rezultatele susțin o abordare simplă. Alimentația echilibrată, activitatea fizică regulată și un somn adecvat rămân intervenții relevante pentru sănătate.
Medicamentele nu trebuie luate pentru „anti-aging” fără recomandarea medicului. Ele au indicații medicale precise și pot avea efecte adverse.
Cercetarea de la Yale deschide însă o direcție interesantă. În viitor, testele bazate pe ADN ar putea ajuta cercetătorii să înțeleagă mai bine cum răspunde organismul la diferite intervenții și care dintre ele au efecte reale asupra procesului de îmbătrânire.
