Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
În fiecare an, pe 20 iulie, Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul, unul dintre cei mai cinstiți sfinți ai creștinătății. Ziua este marcată în calendarul ortodox cu cruce roșie și este însoțită de numeroase tradiții și credințe populare păstrate de generații.
În multe zone ale țării, oamenii respectă cu strictețe obiceiurile acestei sărbători, considerând că nerespectarea lor poate atrage ghinion sau pagube. Deși multe dintre aceste credințe aparțin folclorului românesc și nu reprezintă învățături oficiale ale Bisericii, ele continuă să fie respectate în numeroase comunități.
Cine a fost Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul
Sfântul Ilie Tesviteanul este una dintre cele mai importante figuri ale Vechiului Testament. Originar din cetatea Tesve, aflată în ținutul Galaad, el este cunoscut pentru credința sa neclintită și pentru lupta împotriva idolatriei.
Potrivit relatărilor biblice, prorocul a fost nevoit să se ascundă de regele Ahab la pârâul Cherit, unde, la porunca lui Dumnezeu, a fost hrănit de corbi. Episodul este unul dintre cele mai cunoscute din viața sa și simbolizează purtarea de grijă divină față de cei care își păstrează credința.
Sfântul Ilie este cinstit nu doar în creștinism, ci și în iudaism și islam, fiind considerat o personalitate religioasă de mare însemnătate.
Ce nu este bine să faci în ziua de Sfântul Ilie
În tradiția populară românească, ziua de 20 iulie este dedicată rugăciunii și odihnei. Se spune că nu este bine să se desfășoare activități gospodărești precum spălatul rufelor, cusutul sau alte munci considerate grele.
Totodată, bătrânii spun că este bine să fie evitate certurile și conflictele, deoarece această zi este asociată cu pacea și împăcarea. În credințele populare, Sfântul Ilie este văzut ca stăpân al tunetelor și fulgerelor, iar cei care nu îi respectă sărbătoarea riscă să fie loviți de fenomene meteorologice violente, precum furtuni, grindină sau trăsnete. Aceste convingeri fac parte din tradiția populară și nu reprezintă o învățătură oficială a Bisericii Ortodoxe.
Tradiții păstrate din vechime
În dimineața zilei de Sfântul Ilie, în multe regiuni ale țării se obișnuiește culegerea plantelor de leac, în special a busuiocului. Acestea sunt puse la uscat și folosite ulterior în gospodărie sau în diferite ritualuri populare.
Tot din bătrâni s-a păstrat credința că, dacă în această zi se aud tunete, recolta de alune va avea de suferit, iar fructele din livezi pot fi afectate de dăunători. De asemenea, în unele zone există superstiția potrivit căreia nu este bine ca oamenii să se adăpostească sub un carpen în timpul furtunilor.
În folclorul românesc există și obiceiuri practicate odinioară de fetele nemăritate, despre care se credea că le pot dezvălui prin visuri detalii despre viitorul soț. Astăzi, aceste practici sunt privite ca elemente ale tradiției populare și nu au o semnificație religioasă.
Sfântul Ilie, ocrotitorul aviatorilor români
Dincolo de semnificația religioasă, ziua de 20 iulie are o importanță aparte și pentru Aviația Română. Începând din anul 1913, Sfântul Ilie Tesviteanul este considerat patronul spiritual și ocrotitorul aviatorilor, fiind sărbătorit anual prin ceremonii religioase și militare organizate în mai multe unități din țară.
Pentru credincioși, sărbătoarea rămâne un moment dedicat rugăciunii, recunoștinței și respectării tradițiilor, dar și o ocazie de a reflecta asupra credinței și valorilor transmise din generație în generație.
Sursa: Mediafax
