Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Moștenirea poate deveni o problemă complicată atunci când o persoană decedată lasă în urmă o soție și copii proveniți din căsătorii diferite. Mulți se întreabă dacă soția din a doua căsătorie poate primi întreaga avere sau dacă unul dintre copiii din prima căsătorie poate fi exclus de la succesiune. Codul civil stabilește însă reguli clare privind drepturile soțului supraviețuitor și ale descendenților.
În cazul unei familii în care există copii din relații sau căsătorii diferite, simplul fapt că tatăl s-a recăsătorit nu schimbă drepturile succesorale ale copiilor. Dacă filiația este stabilită legal, copiii defunctului au vocație succesorală, indiferent din ce căsătorie provin.
În același timp, soția care era căsătorită legal cu defunctul la momentul decesului are propriul drept la moștenire. Cota sa nu este însă, în mod automat, întreaga avere.
Copiii din prima căsătorie au dreptul la moștenire
Codul civil îi include în categoria descendenților pe copiii defunctului și pe urmașii acestora în linie dreaptă. Atunci când vin la moștenire împreună cu soțul supraviețuitor, descendenții primesc trei sferturi din moștenire, iar soțului supraviețuitor îi revine un sfert. Partea destinată copiilor se împarte între aceștia potrivit regulilor succesorale aplicabile.
Prin urmare, un copil din prima căsătorie nu își pierde dreptul la succesiune doar pentru că tatăl său s-a recăsătorit. În cazul în care există și copii din cea de-a doua căsătorie, aceștia participă, la rândul lor, la succesiune, în condițiile prevăzute de lege.
De exemplu, dacă un bărbat lasă în urmă o soție și trei copii, dintre care unul este din prima căsătorie, iar doi din cea de-a doua, soția are, în principiu, o cotă de un sfert din masa succesorală, iar celelalte trei sferturi aparțin descendenților și se împart între ei.
Cât primește soția supraviețuitoare
Una dintre cele mai importante reguli se regăsește în articolul 972 din Codul civil. Atunci când soțul supraviețuitor vine la moștenire împreună cu descendenții defunctului, cota sa legală este de un sfert din moștenire.
Asta înseamnă că recăsătorirea nu îi conferă automat noii soții dreptul asupra întregii averi a defunctului.
În același timp, nici copiii nu pot elimina pur și simplu soția supraviețuitoare din succesiune. Atât soțul, cât și descendenții au drepturi succesorale stabilite de lege.
Este important de precizat că procentul se aplică masei succesorale, nu neapărat tuturor bunurilor pe care familia le deținea la momentul decesului. Înainte de împărțirea moștenirii trebuie stabilit ce bunuri aparțineau efectiv defunctului și ce bunuri îi aparțineau soțului supraviețuitor.
Exemplu: cum se împarte o moștenire de 400.000 de lei
Să presupunem că, după stabilirea masei succesorale, averea care trebuie împărțită valorează 400.000 de lei. Defunctul lasă în urmă soția și doi copii.
În această situație, soția ar avea dreptul la un sfert din moștenire, adică 100.000 de lei. Restul de 300.000 de lei revine celor doi copii, care, dacă vin la moștenire în nume propriu, îl împart în mod egal. Fiecare copil ar primi astfel 150.000 de lei. Regula privind împărțirea egală a părții descendenților este prevăzută de Codul civil.
Dacă sunt trei copii, cei trei sferturi destinați descendenților se împart între cei trei. Într-un asemenea exemplu, fiecare copil ar primi un sfert din masa succesorală, în timp ce soția ar primi, la rândul său, un sfert.
Poate soția să îi excludă de la moștenire pe copiii din prima căsătorie?
Nu. Soția supraviețuitoare nu poate decide unilateral că un copil al defunctului nu va primi nimic din moștenirea tatălui său.
Mai mult, existența unui testament nu înseamnă automat că un copil poate fi lipsit de orice drept succesoral. Codul civil recunoaște instituția rezervei succesorale, adică acea parte din moștenire la care anumite categorii de moștenitori au dreptul chiar împotriva voinței defunctului exprimată prin liberalități sau dezmoștenire.
Așadar, situația trebuie analizată în funcție de existența unui testament, de conținutul acestuia și de regulile privind moștenitorii rezervatari. Nu este suficient ca cineva să afirme că „tatăl a lăsat totul soției” pentru ca efectele juridice să fie automat cele dorite.
Ce se întâmplă dacă soții nu mai locuiau împreună
Faptul că soții erau despărțiți în fapt la momentul decesului nu înseamnă, de unul singur, că soțul rămas în viață își pierde drepturile succesorale.
Codul civil prevede că soțul supraviețuitor îl moștenește pe soțul decedat dacă, la data deschiderii moștenirii, nu exista o hotărâre de divorț definitivă.
Prin urmare, faptul că cei doi locuiau în case diferite sau că relația dintre ei era deteriorată nu este suficient, în sine, pentru a elimina calitatea de moștenitor a soțului supraviețuitor.
În situații în care exista un proces de divorț sau alte proceduri judiciare, trebuie verificată însă situația juridică exactă de la data decesului.
Bunurile cumpărate în timpul celei de-a doua căsătorii nu intră automat integral în moștenire
Un alt aspect esențial este diferența dintre patrimoniul defunctului și bunurile care aparțineau ambilor soți.
Dacă, spre exemplu, o locuință a fost dobândită în timpul căsătoriei, trebuie stabilit mai întâi ce drepturi avea fiecare soț asupra acelui bun, în funcție de regimul matrimonial și de actele prin care a fost dobândit.
Doar partea care îi aparținea defunctului poate intra în masa succesorală. Prin urmare, nu se împarte automat între moștenitori întreaga valoare a unui imobil care a aparținut ambilor soți.
Acest pas poate schimba semnificativ calculul final al moștenirii.
Soția poate avea și alte drepturi asupra locuinței
Pe lângă cota succesorală, Codul civil reglementează și dreptul de abitație al soțului supraviețuitor în anumite condiții. Acesta poate exista asupra locuinței în care soțul supraviețuitor a locuit până la deschiderea moștenirii, dacă imobilul face parte din masa succesorală și sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege.
Prin urmare, împărțirea unei locuințe după deces nu se reduce întotdeauna la calcularea cotelor succesorale. Pot exista și alte drepturi care trebuie luate în considerare.
Moștenirea se stabilește după analiza întregului patrimoniu
Într-o familie în care există copii din căsătorii diferite, stabilirea moștenirii poate necesita mai multe etape. Trebuie identificate bunurile defunctului, eventualele bunuri comune ale soților, datoriile succesorale, existența unui testament și situația exactă a tuturor moștenitorilor.
De aceea, un calcul simplu bazat doar pe valoarea totală a bunurilor poate conduce la un rezultat greșit.
Regula generală este însă clară: copiii defunctului nu își pierd drepturile succesorale pentru că provin dintr-o căsătorie anterioară, iar soția supraviețuitoare nu dobândește automat întreaga avere doar pentru că era căsătorită cu defunctul.
În cazul unei succesiuni concrete, actele de proprietate, regimul matrimonial, testamentul și situația juridică a familiei pot modifica modul în care se face împărțirea. Pentru un caz particular, calculul trebuie verificat de notarul public sau de un avocat, în funcție de situația concretă.
