Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
CNAS anunță că plățile pentru medicamente sunt la zi și explică de ce procedura declanșată de Comisia Europeană vizează întârzieri din trecut. Instituția pregătește și o reformă amplă privind prețurile și rambursarea medicamentelor.
Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) anunță că, în prezent, plățile pentru medicamente sunt efectuate la termen, iar informațiile privind întârzierile invocate în cadrul unei proceduri deschise de Comisia Europeană se referă la o situație din trecut, care între timp a fost remediată.
Pe lângă menținerea plăților la zi, CNAS pregătește și o reformă structurală a legislației privind stabilirea prețurilor și rambursarea medicamentelor, astfel încât pacienții români să aibă acces mai rapid la tratamente inovatoare.
CNAS: medicamentele sunt plătite la zi
Potrivit instituției, „la data de 8 iulie 2026, CNAS se află la zi cu plățile pentru medicamente. Astfel, sunt achitate integral medicamentele aferente consumului lunii martie, iar până la sfârșitul lunii iulie trebuie achitat consumul lunii aprilie.”
CNAS precizează că dispune deja de fondurile necesare pentru aproximativ 63% din valoarea consumului aferent lunii aprilie. Pentru diferența de aproximativ 827 de milioane de lei, instituția a solicitat Ministerului Finanțelor alocarea sumelor necesare, astfel încât toate obligațiile către farmacii să fie achitate în termen.
Consumul mediu lunar de medicamente în România ajunge la aproximativ 2,4 miliarde de lei, reprezentând aproape 40% din cheltuielile lunare ale Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) pentru servicii medicale și medicamente.
De ce a deschis Comisia Europeană procedura împotriva României
CNAS explică faptul că procedura europeană are la bază o sesizare depusă în aprilie 2024 de un grup de farmacii, care reclamau întârzierile existente la acel moment.
Instituția subliniază însă că acțiunea Comisiei Europene nu reflectă situația actuală, deoarece întârzierile istorice au fost eliminate.
„Procedura vizează o situație istorică și nu reflectă situația actuală a plăților.”
Potrivit comunicatului CNAS, în perioada octombrie 2025-aprilie 2026, România a reușit să respecte termenele legale de plată.
„Mai mult, în luna decembrie 2025, CNAS a reușit să achite inclusiv aproximativ 16% din sumele care trebuiau plătite în luna ianuarie 2026, reducând și mai mult timpul efectiv de decontare către farmacii. Acest lucru demonstrează angajamentul instituției pentru respectarea obligațiilor contractuale și pentru asigurarea predictibilității financiare a sistemului farmaceutic.”
De ce apar dificultăți în efectuarea plăților
CNAS susține că problema actuală nu este lipsa banilor din sistem, ci limitările administrative impuse de Legea bugetului de stat.
În prezent, instituțiile publice pot efectua plăți doar în limita creditelor bugetare lunare aprobate de Ministerul Finanțelor, chiar dacă serviciile medicale au fost deja furnizate, iar medicamentele au fost eliberate pacienților.
Din acest motiv, CNAS a solicitat exceptarea bugetului FNUASS de la acest mecanism, astfel încât plățile către farmacii să poată fi efectuate fără întârzieri generate exclusiv de procedurile administrative.
„Subliniem faptul că anul 2026 este primul an din ultimele două decenii în care bugetul FNUASS este construit pe baze echilibrate, ceea ce ar trebui să permită efectuarea plăților la termen, cu condiția ca resursele colectate în fond să fie puse la dispoziția CNAS în timp util.”
Consumul de medicamente a crescut cu aproximativ 5 miliarde de lei pe an
CNAS atrage atenția asupra unei probleme de fond: în ultimii trei ani, consumul de medicamente din România a crescut într-un ritm fără precedent.
Potrivit instituției, cheltuielile au avansat cu aproximativ 5 miliarde de lei anual.
„Această evoluție este determinată în principal de accesul tot mai larg la terapii inovatoare, care oferă șanse reale de supraviețuire și o calitate mai bună a vieții pacienților, dar care presupun și costuri semnificativ mai ridicate.”
Aceste tratamente cresc semnificativ șansele de supraviețuire și îmbunătățesc calitatea vieții, însă presupun și costuri considerabil mai ridicate pentru sistemul public de sănătate.
În același timp, principala sursă de finanțare a FNUASS, contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), a rămas la 10%, iar ritmul de creștere al veniturilor nu mai poate susține aceeași dinamică a cheltuielilor pe termen lung.
CNAS propune o reformă amplă a sistemului de rambursare
În acest context, instituția susține necesitatea unei reforme profunde a legislației privind prețurile și rambursarea medicamentelor.
„România are nevoie de o legislație modernă, armonizată cu modelele europene.”
Obiectivul este crearea unui sistem modern și transparent, aliniat practicilor europene, care să permită:
- stabilirea eficientă a prețurilor medicamentelor;
- evaluarea și includerea mai rapidă pe lista medicamentelor compensate;
- negocieri mai flexibile cu producătorii;
- acces mai rapid al pacienților români la terapiile inovatoare, simultan cu pacienții din state precum Germania, Franța sau Israel.
Dialog cu industria și sprijin din partea Băncii Mondiale
CNAS anunță că a început deja un dialog instituțional cu producătorii de medicamente, iar reacțiile primite până acum sunt pozitive.
În paralel, instituția beneficiază de sprijinul Băncii Mondiale, care oferă expertiză pentru dezvoltarea unor noi mecanisme de finanțare și pentru implementarea unor modele de achiziții centralizate pentru anumite categorii de medicamente utilizate pe scară largă.
Potrivit CNAS, colaborarea dintre Ministerul Sănătății, Ministerul Finanțelor, organizațiile de pacienți, producătorii de medicamente și partenerii internaționali ar putea conduce la construirea unui sistem sustenabil, care să asigure acces rapid la tratamente moderne și să prevină apariția unor blocaje similare în viitor.
Instituția își reafirmă, totodată, angajamentul de a administra responsabil fondurile FNUASS și de a garanta continuitatea accesului pacienților la medicamentele de care au nevoie.
