Cele 4 tipuri de pensii din România în 2026. Condițiile și sumele pentru fiecare

Din cuprinsul articolului

Românii pot beneficia în 2026 de patru tipuri principale de pensii din sistemul public, conform Legii 360/2023 privind sistemul public de pensii (în vigoare de la 1 septembrie 2024). Aproximativ 5,1 milioane de pensionari activi în România se împart pe cele patru categorii.

Pensia pentru limită de vârstă – aproximativ 4 milioane beneficiari, cu stagiu minim 15 ani și vârsta standard 65 ani (creștere graduală până în 2035 pentru femei). Pensia anticipată parțială – cu maximum 5 ani anticipare și penalizare maximă 24% pe viață, plus interdicție totală de a lucra pe perioada anticipării. Pensia de invaliditate – împărțită pe 3 grade (I cu autonomie pierdută, II cu autonomie păstrată parțial, III cu capacitate de muncă redusă), cu punctaj de stagiu potențial (0,25, 0,20, 0,10 puncte/lună).

NOUTATEA fundamentală a Legii 360/2023: TOATE cele 3 grade de invaliditate permit acum CUMUL CU SALARIUL (anterior, doar gradul III permitea cumul). Pensia de urmaș – 50% din pensia decedatului pentru soțul supraviețuitor (cu condiția vârstei minime 60 ani și căsătoriei minimum 5 ani), 25% pentru fiecare copil minor, 75% total pentru 3+ copii. Valoarea punctului de referință (VPR) pentru 2026 este 81 lei, neschimbată față de 2025.

Pensia minimă în România în 2026 este 1.281 lei (indemnizația socială pentru pensionari), care se completează prin diferență pentru cei cu pensii sub acest prag. Pentru toate cele 4 tipuri de pensii, calculul se face conform formulei standard: pensia brută = punctajul total × VPR (81 lei). Pe punctajul total se aplică contribuții (CASS de 10% pe partea peste 3.000 lei) și impozit (10% pe partea peste 3.000 lei, după aplicarea CASS).

Tipul 1: Pensia pentru limită de vârstă – 4 milioane beneficiari

Pensia pentru limită de vârstă este principalul tip de pensie acordat în România în 2026. Condițiile pentru obținere: vârsta standard de pensionare (65 ani pentru bărbați, creștere graduală pentru femei până la 65 ani în 2035) plus stagiul minim de cotizare contributiv de 15 ani.

Pentru a primi pensia, o persoană trebuie să fi contribuit la sistemul public ȘI să fi ajuns la vârsta stabilită de lege – cele două criterii nu funcționează separat, ci împreună. Lipsa unuia dintre ele poate amâna momentul pensionării.

Stagiul minim de cotizare contributiv: 15 ani (atât femei, cât și bărbați). Stagiul complet de cotizare contributiv: 35 ani (atinge gradual pentru femei până în 2035, ajungând la 35 ani de la 32 ani 8 luni în septembrie 2024). Pentru aprilie 2026, stagiul complet pentru femei este aproximativ 33 ani 4 luni. Pentru bărbați: 65 ani vârstă standard + 35 ani stagiu complet. Pentru femei în iunie 2026: aproximativ 63 ani + 33 ani 4 luni stagiu complet.

Cei care îndeplinesc condițiile pot opta între pensionarea efectivă sau continuarea activității, cu acordul anual al angajatorului, până la împlinirea vârstei de 70 de ani (această opțiune este disponibilă doar pentru cei care au îndeplinit condițiile după 1 ianuarie 2024 – cei care erau deja eligibili anterior nu pot beneficia de extindere).

Calculul pensiei limită vârstă: punctaj × VPR 81 lei

Conform CNPP – Casa Națională de Pensii Publice, formula de calcul a pensiei pentru limită de vârstă este: pensia brută = punctajul total × valoarea punctului de referință (VPR). În 2026, VPR este 81 lei, neschimbată față de 2025. Pensiile nu se indexează în 2026 – compensat parțial prin Pachetul de Solidaritate OUG 23/2026 pentru pensiile sub 3.000 lei.

Calculul punctajului anual: salariul brut realizat / salariul mediu brut pe economie. Pentru 2026, salariul mediu brut pe economie este 9.192 lei (conform Legii 44/2026 a Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat). Exemplu: o persoană cu salariul brut mediu pe carieră 5.000 lei obține un punctaj anual mediu de 5.000 / 9.192 = 0,544 puncte. Cu 35 ani stagiu complet: 35 × 0,544 = 19,04 puncte total.

Pensia brută: 19,04 × 81 = 1.542 lei lunar. Pentru un punctaj mai mare (salariu mediu pe economie – 9.192 lei brut lunar), punctajul anual ar fi 1,0. Cu 35 ani stagiu: 35 puncte × 81 = 2.835 lei lunar. Pentru salarii mari (de exemplu, 18.000 lei brut/lună – dublul salariului mediu): punctaj anual 1,96. Cu 35 ani: 68,6 puncte × 81 = 5.556 lei lunar pensie.

Pentru cei care au lucrat cu salarii foarte mari (peste 50.000 lei brut), punctajul anual este plafonat la 5 puncte (echivalent salariu brut maxim asigurabil 5 × 9.192 = 45.960 lei/lună).

Tipul 2: Pensia anticipată parțială – cu penalizare maxim 24%

Pensia anticipată parțială este o variantă pentru cei care nu mai pot sau nu mai vor să muncească până la vârsta standard. Conform Legii 360/2023, pensia anticipată fără penalizare a fost ELIMINATĂ. Rămâne doar varianta cu penalizare. Condițiile pentru obținere: maximum 5 ani anticipare față de vârsta standard de pensionare; stagiul complet de cotizare realizat (35 ani); penalizare aplicată pe viața pensionarului (NU dispare la împlinirea vârstei standard).

Mecanismul penalizării: 0,40-0,75% pe lună pentru fiecare lună anticipată. Plafon maxim al penalizării: 24% pe viață (față de 30% în vechea Lege 263/2010). Calcul concret: pentru o persoană care iese la pensie cu 5 ani anticipare (60 luni), penalizarea totală este între 24% (limitată superior) și ar fi fost 45% fără plafon (60 × 0,75% = 45%). Deci plafonul de 24% protejează pensionarul de o penalizare mai mare.

Pentru o persoană care iese cu 3 ani anticipare (36 luni): penalizare 36 × 0,40% = 14,4% pe viață. Pentru 1 an anticipare: 12 × 0,40% = 4,8% pe viață. INTERDICȚIA fundamentală: pe durata anticipării (până la împlinirea vârstei standard), pensionarul NU poate cumula pensia cu salariul.

La împlinirea vârstei standard, pensia se transformă automat în pensie limită vârstă – dar penalizarea rămâne aplicată pe viață (NU se elimină). Pentru cei care lucrează ilegal cu pensia anticipată, există obligația de a restitui sumele primite necuvenit.

Tipul 3: Pensia de invaliditate – cele 3 grade și NOUTATEA cumul cu salariul

NOUTATEA fundamentală a Legii 360/2023 este că pensionarii de invaliditate de orice grad (I, II sau III) au dreptul să cumuleze pensia cu venituri din salarii sau activități independente. Anterior, sub Legea 263/2010, doar gradul III permitea cumul cu salariul.

Cele 3 grade de invaliditate. Gradul I: deficiență funcțională gravă, capacitate de autoservire pierdută. Drept la indemnizație de însoțitor (50% din salariul minim = 2.025 lei până la 30 iunie 2026, 2.163 lei după). Punctaj stagiu potențial: 0,25 puncte/lună pentru perioada rămasă până la vârsta standard. Gradul II: deficiență funcțională accentuată, capacitate de autoservire păstrată parțial. Fără drept la indemnizație de însoțitor. Punctaj stagiu potențial: 0,20 puncte/lună. Gradul III: deficiență funcțională medie, capacitate de autoservire păstrată. Permite cumul cu salariul (norma redusă tradițional). Punctaj stagiu potențial: 0,10 puncte/lună.

Pentru toate cele 3 grade, calculul pensiei include stagiul realizat + stagiul potențial (anii rămași până la vârsta standard, înmulțiți cu punctajul gradului). Pentru un pacient cu invaliditate gradul I la 45 ani, 20 ani stagiu lucrat: stagiul potențial pentru cei 20 ani rămași până la 65 ani = 20 × 12 × 0,25 = 60 puncte. Plus punctajul pentru cei 20 ani lucrați (de exemplu 14 puncte la un salariu mediu). Total: 74 puncte × 81 = 5.994 lei pensie brută gradul I. Plus indemnizația de însoțitor 2.025-2.163 lei. Cumul lunar: aproximativ 8.000-8.150 lei.

Pentru un pacient cu invaliditate gradul III la 50 ani (boală cronică tip diabet cu complicații, depresie cronică) care continuă să lucreze cu jumătate de normă: pensia este aproximativ 3.000-4.000 lei + salariul redus 2.000-3.500 lei = cumul 5.000-7.500 lei lunar. Pentru contextul noii legi, pensionarii de invaliditate gradul I sau II care pot lucra parțial pot acum cumula pensia cu venituri – NOUTATE importantă, dar puțin cunoscută.

Cumul pensie invaliditate cu salariul: noutatea Legii 360/2023

Schimbarea majoră valabilă în 2026 este că pensionarii de invaliditate de orice grad (I, II sau III) au dreptul să cumuleze pensia cu venituri din salarii sau activități independente. Indiferent de gradul de invaliditate (chiar și I sau II), legea permite cumulul pensiei cu venituri din activități profesionale (salariu, PFA), dacă starea de sănătate vă permite să lucrați.

Implicațiile financiare ale acestei schimbări sunt majore. Pentru un pacient cu invaliditate gradul I (de exemplu, după AVC sever cu sechele permanente) cu pensia de invaliditate 5.000 lei + indemnizație însoțitor 2.025 lei = 7.025 lei lunar. Anterior (sub Legea 263/2010): NU putea lucra. Acum (sub Legea 360/2023): poate lucra cu normă redusă sau de acasă dacă starea de sănătate permite – de exemplu, activitate de consultanță online, redactare, traducere – cu salariu suplimentar 2.000-4.000 lei lunar. Cumul total: 9.000-11.000 lei lunar (1,8-2,2 ori salariul mediu pe economie).

Pentru pacienții cu invaliditate gradul II (autonomie păstrată parțial), cumulul cu salariul este și mai accesibil. Pentru gradul III (capacitate păstrată), cumulul a fost permis și sub vechea lege, dar acum cu reguli mai clare. Această noutate face din pensia de invaliditate un beneficiu cumulativ – nu exclusiv. Pentru pacienții cu boli cronice care nu mai pot lucra cu normă întreagă dar pot continua activități parțiale, această schimbare este transformatoare.

Tipul 4: Pensia de urmaș – 50% pentru soți, 25% pentru copii

Conform Legii 360/2023 privind sistemul public de pensii, pensia de urmaș se acordă membrilor familiei decedatului care îndeplinesc condițiile prevăzute de articolele 90-96 din lege. Cele 3 categorii de beneficiari: soțul supraviețuitor, copiii minori sau în întreținere, părinții aflați în întreținere (cazuri rare).

Pentru soțul supraviețuitor: 50% din pensia decedatului. Condițiile: vârsta minimă 60 ani pentru soți (excepție: soți cu copii minori sau invaliditate); căsătoria minimum 5 ani anterior decesului (excepție: decese prin accident de muncă sau boală profesională). Pentru copiii minori (sub 18 ani sau până la 26 ani dacă continuă studiile): 25% pentru fiecare copil dacă există un singur copil, 35% pentru fiecare dintre doi copii, până la 75% total pentru 3 sau mai mulți copii.

Plafonul maxim total al pensiei de urmaș: 100% din pensia decedatului (cumul soț + copii). Pentru o văduvă de 65 ani cu pensia decedatului 3.500 lei: pensia de urmaș 50% = 1.750 lei. Plus eventual propria pensie limită vârstă (dacă a lucrat). Pentru cumul, pensia totală este suma celor două pensii – dar nu poate depăși plafonul maxim al unei pensii nepenelizate.

Capcana stagiului decedatului: poate reduce drastic pensia urmașilor

O capcană importantă a pensiei de urmaș este legată de stagiul decedatului. Pentru cazurile în care decedatul a avut stagiu mic (mai puțin de 35 ani), pensia lui teoretică (calculată ca pentru limită de vârstă) este mai mică – și deci și pensia de urmaș este mai mică. Pentru cazurile în care decedatul a decedat la vârstă tânără (de exemplu, 45 ani prin accident sau boală), stagiul realizat poate fi doar 20-25 ani, ceea ce duce la o pensie teoretică modestă.

Pentru a compensa această situație, există stagiul potențial – perioada teoretică pe care ar fi putut-o realiza decedatul până la vârsta standard. Pentru un bărbat decedat la 45 ani cu 22 ani vechime: stagiul potențial pentru cei 20 ani rămași până la 65 ani = 20 × 12 × 0,25 = 60 puncte (la salariul mediu pe economie). Plus punctajul pentru cei 22 ani efectiv = 22 × punctaj anual mediu. Pentru o pensie teoretică decentă (3.500-4.500 lei brut). Pensia de urmaș pentru soț 50%: 1.750-2.250 lei.

Pentru doi copii minori (35% fiecare): 1.225-1.575 lei per copil, plafonate astfel încât totalul să nu depășească pensia decedatului. Pentru o familie cu mama 40 ani (sub vârsta minimă pensie urmaș 60 ani) și doi copii minori 8 și 12 ani: pensia se acordă doar pentru copii (mama nu beneficiază până la 60 ani sau până ce copiii ies din întreținere). Pentru aceste cazuri, mama trebuie să continue să muncească pentru susținerea familiei.

Indemnizația socială pentru pensionari: 1.281 lei pensia minimă

Pentru pensionarii ale căror pensii totale (din toate sursele – limită vârstă, invaliditate, urmaș) se situează sub un prag minim, statul completează diferența prin indemnizația socială pentru pensionari (ISP). În 2026, pragul este 1.281 lei. Pentru un pensionar cu pensia calculată 1.100 lei: statul completează 181 lei până la nivelul minim de 1.281 lei. Pentru un pensionar cu pensia 800 lei: completare 481 lei. Pentru pensionarii cu pensii peste 1.281 lei: nu se aplică completarea.

Aproximativ 800.000-1.000.000 pensionari români primesc ISP-ul pentru completarea pensiei până la pragul minim. Pentru aceștia, costul anual cumulat pentru bugetul de stat este aproximativ 4-5 miliarde lei. Pentru contextul social, indemnizația socială pentru pensionari este unul dintre principalele instrumente de protecție pentru pensionarii cu pensii foarte mici (vechime scurtă, salarii mici pe carieră, lacune în cotizație). Pentru un pensionar cu doar 15 ani stagiu și salariu mediu pe carieră 3.000 lei brut: pensia calculată este aproximativ 500-700 lei lunar. ISP-ul compensează această sumă mică, asigurând un minim de subzistență. Pentru pensionarii cu pensia minimă 1.281 lei + handicap grav (prestații 728 lei + indemnizație însoțitor 2.025-2.163 lei): cumul lunar aproximativ 4.034-4.172 lei.

Cumul cele 4 tipuri de pensii: combinațiile posibile

Pentru pensionarii români, există multiple combinații posibile între cele 4 tipuri de pensii. Combinația 1: pensia limită vârstă + pensia de urmaș (pentru văduvele de pensionari care au și propria pensie). Suma celor două nu poate depăși plafonul maxim al unei pensii nepenelizate. Combinația 2: pensia de invaliditate + salariul (pentru toate cele 3 grade conform Legii 360/2023). Combinația 3: pensia limită vârstă + venituri din chirii sau activități independente (permise oricând).

Combinația 4: pensia anticipată parțială + venituri din activități independente NU sunt permise pe durata anticipării (interdicție totală până la împlinirea vârstei standard). Combinația 5: la transformarea automată a pensiei anticipate în pensie limită vârstă (la împlinirea vârstei standard), cumulul cu salariul devine permis. Combinația 6: pentru pensionarii de stat (învățământ, sănătate, administrație centrală), cumul pensie cu salariul este permis până la 31 decembrie 2026 prin OUG 84/2025. Combinația 7: pensia de invaliditate gradul I + indemnizația de însoțitor de la Casa de Pensii + prestațiile DGASPC pentru handicap grav cu drept de însoțitor (cumul cu indemnizația de însoțitor de la DGASPC, dar este interdicție cumulul indemnizațiilor pentru a evita dublarea).

Cazul concret 1: pensia limită vârstă pentru un bărbat cu 35 ani vechime

Pentru a ilustra aplicarea practică, prezentăm 4 cazuri concrete, câte unul pentru fiecare tip de pensie. Cazul 1: bărbat de 65 ani, 35 ani stagiu complet ca inginer mecanic. Salariu mediu pe carieră 6.000 lei brut (echivalentul a 65% din salariul mediu pe economie 9.192 lei). Iese la pensie în iunie 2026 la împlinirea vârstei standard.

Calculul pensiei: punctaj anual mediu = 6.000 / 9.192 = 0,653 puncte. Total puncte pentru 35 ani: 35 × 0,653 = 22,85 puncte. Pensia brută: 22,85 × 81 = 1.851 lei lunar. Reținerile: CASS 10% pe partea peste 3.000 lei = 0 lei (pensia este sub 3.000 lei); impozit 10% pe partea peste 3.000 lei = 0 lei. Pensia netă: 1.851 lei. Pentru contextul social, această pensie este mică pentru un inginer cu 35 ani experiență – aproximativ jumătate din salariul activ. Pentru pensionarii cu pensii similare sub 3.000 lei, „Pachetul de Solidaritate” OUG 23/2026 aduce +250 lei × 2 tranșe (mai și decembrie 2026) = 500 lei suplimentar anual. Plus deducerea personală pentru pensionar = 350 lei/lună scutire fiscală (pentru cei cu pensia sub plafonul de impozitare).

Cazul concret 2: pensia anticipată parțială cu penalizare

Cazul 2: femeie de 60 ani, 35 ani stagiu complet ca asistentă medicală. Salariu mediu pe carieră 5.500 lei brut. Decide să iasă la pensia anticipată parțială cu 3 ani anticipare (vârsta standard pentru femei în 2026 este aproximativ 63 ani).

Calculul pensiei: punctaj anual mediu = 5.500 / 9.192 = 0,598 puncte. Total puncte pentru 35 ani: 35 × 0,598 = 20,93 puncte. Pensia teoretică brută: 20,93 × 81 = 1.695 lei lunar. Penalizarea pentru 3 ani anticipare (36 luni × 0,40% = 14,4%): 1.695 × 0,856 = 1.451 lei brut lunar. Pensia netă cu pachetul de solidaritate (sub 1.500 lei): 1.451 lei pensie + 250 lei × 2 tranșe pe an = aproximativ 1.493 lei lunar mediu. Pentru contextul ei, pensia anticipată este cu aproximativ 244 lei mai mică decât ar fi fost la 63 ani fără anticipare (1.695 lei). Pe parcursul a 3 ani de anticipare: a primit 36 × 1.451 = 52.236 lei. Dacă ar fi continuat să lucreze 3 ani: ar fi primit 36 × 4.300 lei net (salariul ei activ) = 154.800 lei. Diferența: 102.564 lei câștigați prin continuarea muncii. PLUS penalizarea de 14,4% rămâne pe viață – deci pe 25 ani pensionare ulterioară, pierdere 244 × 12 × 25 = 73.200 lei. Total pierdere prin anticipare: aproximativ 175.000 lei. Pentru cei sănătoși care pot continua munca, anticiparea este financiar dezavantajoasă.

Cazul concret 3: pensia de invaliditate gradul I cu stagiu potențial

Cazul 3: bărbat de 45 ani diagnosticat cu insuficiență cardiacă terminală (clasa NYHA IV) după infarct miocardic masiv. Invaliditate gradul I cu drept de însoțitor. Vechime contributivă: 20 ani ca electrician (salariu mediu pe carieră 5.500 lei brut).

Calculul pensiei: punctaj efectiv pentru cei 20 ani = 20 × 0,598 = 11,96 puncte. Stagiul potențial pentru cei 20 ani rămași până la 65 ani: 20 × 12 × 0,25 = 60 puncte. Total puncte: 11,96 + 60 = 71,96 puncte. Pensia brută: 71,96 × 81 = 5.829 lei lunar. CASS 10% pe partea peste 3.000 lei: 2.829 × 10% = 283 lei. Impozit 10% pe partea peste 3.000 lei după CASS: 0 lei pentru handicap grav (scutire art. 60 Cod Fiscal). Pensia netă: 5.546 lei. Plus indemnizația de însoțitor de la Casa de Pensii: 2.025-2.163 lei.

Plus eventual prestațiile DGASPC pentru handicap grav cu însoțitor: 728 lei (atenție – indemnizațiile de însoțitor nu se cumulează, doar prestațiile se adaugă). Cumul lunar total: 5.546 + 2.025 + 728 = 8.299 lei (până la 30 iunie 2026); 5.546 + 2.163 + 728 = 8.437 lei (după 1 iulie 2026). Cu noua lege 360/2023, dacă starea de sănătate permite, poate adăuga venit din activitate profesională redusă (de exemplu, consultanță tehnică online 2.000 lei/lună). Cumul total: aproximativ 10.300-10.500 lei lunar.

Cazul concret 4: pensia de urmaș pentru văduva cu doi copii minori

Cazul 4: o femeie de 45 ani al cărei soț (50 ani, inginer cu 28 ani vechime, salariu mediu 8.000 lei brut) a decedat în accident de muncă în 2025. Mama (45 ani, sub vârsta minimă pensie urmaș 60 ani) nu beneficiază direct. Doi copii minori: 14 și 17 ani.

Calculul pensiei teoretice a decedatului: punctaj 28 × (8.000/9.192) = 28 × 0,87 = 24,36 puncte efective. Stagiul potențial pentru cei 15 ani rămași până la 65: 15 × 12 × 0,25 = 45 puncte. Total: 69,36 puncte × 81 = 5.618 lei brut pensie teoretică. Pentru cei doi copii minori (35% per copil pentru 2 copii): 5.618 × 35% = 1.967 lei per copil. Plafon: cumulul celor doi copii nu poate depăși pensia teoretică (5.618 lei). 2 × 1.967 = 3.934 lei < 5.618 lei, deci se plătesc integral. Cumul lunar pentru cei 2 copii minori: 3.934 lei. Plus alocația de stat (292 lei × 2 copii = 584 lei).

Cumul familial: 4.518 lei. Pentru mamă (45 ani) – nu primește pensie de urmaș până la 60 ani. Trebuie să continue să muncească. La 17 ani, copilul mai mare ar putea termina liceul – pentru continuarea pensiei până la 26 ani, trebuie să continue studiile universitare. La 18 ani, fiul mic ar putea termina liceul – similar.

Recomandări practice pentru românii aproape de pensionare

Pentru românii care se apropie de vârsta de pensionare, recomandările practice sunt următoarele.

Prima: verificarea atentă a stagiului de cotizare prin extrasul de cont de la CNPP (online prin portal sau fizic la casa teritorială de pensii) – identificarea eventualelor erori sau perioade nedeclarate cu minimum 5 ani înainte de pensionare.
A doua: pentru cei cu stagiu sub 35 ani, evaluarea opțiunilor de cumpărare a vechimii (maximum 6 ani anteriori, cost 12.150-12.975 lei/an în 2026).
A treia recomandare: pentru cei sănătoși care îndeplinesc condițiile de pensionare, EVITAREA pensiei anticipate parțiale (penalizare 24% pe viață + interdicție de cumul).
A patra: pentru cei cu invaliditate, exploatarea noutății Legii 360/2023 – cumul pensie de orice grad (I, II, III) cu salariul din activități compatibile cu starea de sănătate.
A cincea: pentru văduvele/văduvii sub 60 ani fără copii minori, continuarea muncii este obligatorie până la împlinirea vârstei pentru pensia de urmaș (60 ani).
A șasea: pentru cei cu pensia minimă (sub 1.281 lei), depunerea cererii pentru indemnizația socială pentru pensionari (completarea automată prin CNPP).
A șaptea: pentru pensionarii cu certificat de handicap grav sau accentuat, depunerea cererii pentru scutirea de impozit pe pensie (art. 60 Cod Fiscal) și scutirea CASS (pentru cei cu pensii peste 3.000 lei).
A opta: pentru cei care pot lucra după pensionare, evaluarea opțiunii de continuare a activității până la 70 ani (cu acordul angajatorului) – acumularea de vechime suplimentară crește pensia ulterioară.
A noua: păstrarea atentă a documentelor (cartea de muncă originală, adeverințe de la angajatori, certificate de handicap) pentru eventuale recalculări.
A zecea: aderarea la asociațiile pensionarilor (Federația Sindicatelor Pensionarilor, Consiliul Național al Pensionarilor) pentru informare continuă despre modificările legislative.

Acest articol are rol informativ. Pentru detalii oficiale despre cele 4 tipuri de pensii din România în 2026 și pentru situația individuală, persoanele interesate se pot adresa Casei Teritoriale de Pensii (CTP) corespunzătoare domiciliului sau Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP). Valorile exacte ale punctajului, ale stagiului și ale pensiei depind de circumstanțele individuale. Pentru orice nelămurire privind alegerea tipului optim de pensie sau procedura de solicitare, recomandarea este consultarea cu un consultant specializat în drepturi de pensie sau cu un avocat în drept social.