Celebra Mihaela Bilic, medic nutriționist care nu o dată a încins spiritele în mediul online cu articolele pertinente, a vorbit deschis despre pericolul grăsimilor TRANS și la ce să ne așteptăm, cu adevărat, în urma deciziilor luate de Comisia Europeană.
Iată cum sună postarea doamnei doctor:
”Nu contează cât e de GRAS, important e să nu fie TRANS. În ultimele zile presa și canalele de știri au avut ca subiect „fierbinte” decizia Comisiei europeene de reducere a cantității de acizi grași TRANS în alimente.
Tema în sine nu e nouă, acest obiectiv fiind dezbătut repetat și în 2005 și în 2008 de aceeași Comisie Europeană. Insă de ce acum aceeași decizie banală și, de ce să nu recunoaștem, de bun simț, s-a transformat în breaking-news!? Titluri precum „vor fi interzise produsele de patiserie, popcornul și mezelurile până în anul 2021” nu au nicio legătură cu comunicatul original și sunt mai degrabă pseudo-știri creeate cu scopul de a stârni panică în rândul populației.
Haideți să lămurim un pic lucrurile!
În primul rând regulamentul adoptat de Comisia europeeană la 24 aprilie 2019 spune la articolul 1: „conținutul de acizi grași TRANS (alții decât cei prezenți în mod natural în grăsimea de origine animală) din alimentele destinate consumului nu trebuie să depășească 2g la 100g materie grasă”.
La articolul 4 se precizează că produsele care nu respectă această regulă vor putea fi comercializate până cel târziu la 1 aprilie 2021. Așa sună comunicatul oficial! Acum să detaliem.
- Ce înseamnă acizi grași TRANS?
Răspunsul ni-l dă biochimia: sunt acizi grași nesaturați cu cel puțin o dublă legătură în poziție TRANS, contrar acizilor grași nesaturați din organism, care au dubla legătură în poziția CIS.
- De unde provin acizii grași TRANS?
Aici avem 3 posibilități:
– există acizi grași TRANS naturali, produși de stomacul animalelor rumegătoare(vacă, capră, oaie), prin urmare sunt prezenți în cantitate mică în carne și produse lactate
– majoritatea acizilor grași TRANS au origine tehnologică, fiind sintetizați prin procedee industriale precum hidrogenarea uleiurilor vegetale; obiectivul acestei metode este transformarea uleiurilor lichide în grăsimi solide(tip margarină)
– tot acizi grași TRANS se pot forma în timpul procesului de prăjire, dacă uleiul folosit este încălzit la temperaturi extrem de ridicate, indiferent dacă prăjirea e casnică sau industrială.
- In ce produse există acizi grași TRANS?
Cei de origine naturală, care nu intră sub incidența acestui regulament, există în carne, mezeluri și brânzeturi obținute de la rumegătoare(carnea de porc este exclusă).
Cei de origine tehnologică se găsesc în majoritatea produselor alimentare procesate/transformate adică produse de patiserie și panificație, pizza, biscuiți, mâncare semipreparată/congelată, produse de desert ambalate, sosuri de orice fel, ciocolata de proastă calitate. Mai pe scurt tot ce conține margarină, grăsimi vegetale hidrogenate sau parțial hidrogenate, are acizi grași TRANS.
Argumentele folosirii lor pe scară industrială sunt prețul scăzut(față de unt) și faptul că sunt stabili, rezistenți la râncezire și dau o consistență fermă produsului final.
- Ce efect au acizii grași TRANS asupra sănătății? Nu sunt cauza directă a niciunei afecțiuni, însă consumul lor excesiv crește riscul de boli cardiovasculare. Impactul negativ principal este asupra colesterolului, cu scăderea fracției HDL(protectoare) și creșterea fracției LDL(colesterol”rău”). Atenție, această creștere a riscului de boli cardio-vasculare nu apare la consumul de acizi grași TRANS naturali!
Concluzia comunicatului?
Nici vorbă de interzicerea unor clase de produse, ci mai degrabă recomandarea este să consumăm produse mai puțin ambalate/prelucrate/industrializate și de calitate inferioară. Dacă tot mâncăm un croissant sau un biscuit, merită să fie unul cu unt! Cât despre producătorii din industria alimentară, mesajul e simplu: sănătatea populației e mai importantă decât prețul unui produs și de faptul că el poate rămâne săptămâni întregi ambalat pe un raft sau în congelator fără să sufere nicio schimbare!?!
Cheltuiți banii citind eticheta și alegând calitatea, chiar dacă asta presupune un preț mai mare. Renunțați la produse care au în lista de ingrediente cuvintele” grăsimi vegetale hidrogenate”, chiar dacă asta înseamnă un pic mai multă bucătăreală pentru voi. Alegeți artizanal în detrimentul lui industrial și fiți circumspecți cu termenele de garanție de multe luni. Cât despre patiserie, mezeluri și popcorn nicio grijă, nu o să fie interzise niciodată”, conchide nutriționistul.
