Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Hipertensiunea arterială este asociată în mod tradițional cu probleme ale vaselor de sânge și ale rinichilor. Un nou studiu realizat de cercetători canadieni sugerează însă că, în anumite cazuri, și creierul ar putea avea un rol important în apariția și menținerea acestei afecțiuni.
Cercetarea, realizată de o echipă de la Universitatea McGill, indică faptul că un consum ridicat de sare poate declanșa o inflamație la nivelul creierului, proces care ar putea duce la creșterea tensiunii arteriale.
„Este o nouă dovadă că hipertensiunea arterială poate avea originea la nivelul creierului și deschide calea către dezvoltarea unor tratamente care să acționeze asupra creierului”, a declarat Prager-Khoutorsky, profesor asociat în cadrul Departamentului de Fiziologie al Universității McGill.
Hipertensiunea afectează milioane de oameni
Hipertensiunea arterială reprezintă una dintre cele mai importante probleme de sănătate publică la nivel mondial. Afecțiunea este întâlnită la aproximativ două treimi dintre persoanele cu vârsta de peste 60 de ani și contribuie la aproximativ 10 milioane de decese anual la nivel global.
Una dintre principalele probleme este că hipertensiunea poate evolua mult timp fără simptome evidente. În lipsa unui diagnostic și a unui tratament adecvat, tensiunea arterială crescută poate afecta grav organismul și poate crește riscul de boli cardiovasculare, accident vascular cerebral și alte complicații severe.
Tratamentele utilizate în prezent vizează în special vasele de sânge și rinichii. Totuși, aproximativ o treime dintre pacienți nu răspund suficient la terapiile clasice.
„Aproximativ o treime dintre pacienți nu răspund la tratamentele convenționale, care vizează în principal vasele de sânge și rinichii”, explică autorii studiului, citați de Universitatea McGill.
Rezultatele cercetării indică faptul că, în special în cazul hipertensiunii rezistente la tratament, creierul ar putea reprezenta o piesă importantă din mecanismul bolii.
Ce se întâmplă în creier atunci când consumăm prea multă sare
Pentru a reproduce un tip de alimentație caracteristic oamenilor, cercetătorii au administrat unor șobolani apă care conținea 2% sare. Cantitatea a fost aleasă pentru a imita efectele unei alimentații bogate în produse foarte sărate, inclusiv alimente de tip fast-food.
Printre exemplele de alimente cu un conținut ridicat de sare se numără baconul, tăițeii instant și anumite tipuri de brânză procesată.
Cu ajutorul unor tehnici avansate de imagistică cerebrală și al analizelor de laborator, oamenii de știință au observat că alimentația bogată în sare activează celule ale sistemului imunitar într-o anumită regiune a creierului.
Această activare este asociată cu apariția unei inflamații la nivel cerebral și cu creșterea nivelului de vasopresină, un hormon care contribuie la creșterea tensiunii arteriale.
Descoperirea este importantă deoarece sugerează existența unei legături directe între consumul excesiv de sare, procesele inflamatorii din creier și reglarea tensiunii arteriale.
Sarea, un factor important pentru tensiunea arterială
Consumul excesiv de sare este deja cunoscut ca unul dintre factorii care pot favoriza creșterea tensiunii arteriale. Noile rezultate adaugă însă o perspectivă suplimentară asupra modului în care organismul reacționează la o alimentație foarte sărată.
Reducerea cantității de sare din alimentație este recomandată pentru protejarea sănătății cardiovasculare și renale, iar rezultatele noului studiu sugerează că măsura ar putea avea implicații și pentru sănătatea creierului.
În Franța, autoritățile sanitare recomandă ca aportul zilnic de sare să nu depășească 5 grame, echivalentul a aproximativ o linguriță, din toate sursele alimentare.
De unde provine cea mai mare parte a sării din alimentație
Contrar unei percepții frecvente, cea mai mare parte a sării consumate nu provine neapărat din sarea adăugată în farfurie. În alimentația franceză, principala sursă este reprezentată de pâine și produsele de panificație, precum bagheta, pâinea feliată, pesmeții și produsele de patiserie.
Pe următoarele locuri se află mezelurile, printre care șunca, salamul, pateul și baconul, precum și brânzeturile.
Un aport important de sare poate proveni și din produsele preparate și alimentele ultraprocesate, inclusiv pizza, quiche-urile, sandvișurile, supele instant și sosurile.
La acestea se adaugă gustările sărate, precum chipsurile și arahidele sărate, care pot contribui semnificativ la depășirea cantității recomandate de sare într-o singură zi.
Creierul, o nouă posibilă țintă pentru tratamentul hipertensiunii
Studiul Universității McGill nu înseamnă că toate formele de hipertensiune arterială își au originea în creier și nici că rinichii și vasele de sânge nu mai au un rol în această afecțiune.
Cercetarea indică însă existența unui mecanism cerebral care ar putea contribui la apariția hipertensiunii, în special în formele care răspund dificil la tratamentele existente.
Dacă aceste mecanisme vor fi confirmate și de cercetări ulterioare, descoperirea ar putea contribui la dezvoltarea unor noi strategii terapeutice care să țintească procesele implicate în reglarea tensiunii arteriale la nivelul creierului.
