Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
După menopauză, riscul cardiovascular al femeilor începe să se schimbe, iar colesterolul LDL nu este singura valoare care merită urmărită.
Există un tip de lipoproteină determinat în mare parte genetic, absent din profilul obișnuit de colesterol, care poate crește după menopauză și care este legat independent de infarct, accident vascular cerebral și stenoză aortică.
Se numește lipoproteina(a), sau Lp(a).
Actualizarea din 2025 a ghidului european ESC/EAS pentru dislipidemii spune că Lp(a) ar trebui măsurată cel puțin o dată în viața adultă și atrage atenția asupra unei situații aparte la femei: nivelul poate crește după menopauză, iar repetarea analizei poate fi rezonabilă dacă rezultatul obținut înainte de menopauză fusese la limită.
Și noul ghid american pentru dislipidemii din 2026 recomandă determinarea Lp(a) cel puțin o dată în viață, considerând-o unul dintre markerii care pot descoperi un risc cardiovascular pe care LDL-ul singur nu îl arată.
De ce Lp(a) este numită uneori „colesterolul ascuns”
Un set obișnuit de analize pentru colesterol cuprinde de regulă:
- colesterol total;
- LDL;
- HDL;
- trigliceride.
Lp(a) nu este măsurată automat în toate laboratoarele atunci când medicul solicită „profil lipidic”.
De aceea, o femeie poate să își facă anual colesterolul timp de 20 de ani și să nu afle niciodată ce valoare are Lp(a).
Structura acestei particule este asemănătoare LDL, dar conține suplimentar apolipoproteina(a). Tocmai această particularitate îi conferă caracteristici care favorizează ateroscleroza și sunt legate de calcificarea valvei aortice. Ghidurile europene descriu creșterea riscului cardiovascular pe măsură ce nivelul Lp(a) devine mai mare.
Poți avea LDL bun și Lp(a) foarte mare
Aceasta este partea care face analiza atât de interesantă.
Lp(a) reprezintă un factor de risc distinct, astfel că un LDL care nu pare foarte mare nu exclude existența unei Lp(a) crescute.
O persoană poate avea:
- alimentație echilibrată;
- greutate normală;
- activitate fizică;
- LDL rezonabil;
și totuși o Lp(a) mare din cauza genelor moștenite.
Ghidul american din 2026 a extins tocmai din acest motiv evaluarea colesterolului dincolo de LDL și recomandă testarea Lp(a) cel puțin o dată în viață.
Valoarea este determinată în principal de gene
În cazul LDL-ului, dieta, greutatea, activitatea fizică și medicamentele pot modifica mult rezultatul.
Lp(a) este diferită.
Concentrația este în mare parte moștenită și rămâne relativ stabilă în viața adultă. Din acest motiv, pentru majoritatea oamenilor nu este necesară repetarea anuală a testului.
Dacă valoarea este mare, informația poate fi relevantă și pentru rude.
Ghidurile recomandă o atenție specială testării atunci când există:
- infarct sau accident vascular la vârste neobișnuit de mici în familie;
- hipercolesterolemie familială;
- boală cardiovasculară prematură fără explicație clară;
- rude cunoscute cu Lp(a) ridicată.
Practic, uneori un infarct la 48 sau 50 de ani la un părinte poate reprezenta indiciul unei predispoziții care merită căutată și la copii.
Menopauza este una dintre situațiile în care valoarea se poate schimba
Regula „Lp(a) rămâne aceeași toată viața” are câteva excepții.
Una dintre ele este menopauza.
Ghidul european precizează explicit că Lp(a) poate crește după menopauză. Dacă o femeie și-a măsurat nivelul înainte și acesta se afla în apropierea zonei considerate relevante pentru risc, repetarea testului după menopauză poate avea sens.
Această observație este importantă pentru că menopauza vine oricum cu modificări ale profilului cardiovascular.
După scăderea estrogenilor, unele femei pot observa modificări ale LDL, distribuției grăsimii corporale, tensiunii și sensibilității la insulină. O creștere a Lp(a) se poate adăuga acestui context.
Ce înseamnă dacă Lp(a) este mare
Nu există o singură linie de la care tot ceea ce se află dedesubt este „sigur”, iar tot ceea ce se află deasupra este „periculos”.
Riscul crește progresiv.
Ghidul european subliniază că ignorarea Lp(a) poate duce la subestimarea substanțială a riscului cardiovascular la unele persoane.
Unitățile pot crea și ele confuzie deoarece laboratoarele pot raporta rezultatul în:
- mg/dL;
- nmol/L.
Conversia simplă între cele două nu este perfectă, deoarece dimensiunea particulelor Lp(a) diferă genetic de la o persoană la alta. Ghidul european preferă raportarea în nmol/L, deși ambele unități sunt utilizate clinic.
Din acest motiv, rezultatul trebuie interpretat folosind intervalul și unitatea laboratorului, nu prin transformări aproximative găsite online.
De ce o valoare mare contează chiar dacă nu ai simptome
Ateroscleroza se dezvoltă de obicei în tăcere.
Lp(a) crescută nu provoacă o durere sau un simptom specific care să avertizeze persoana.
Expunerea există timp de zeci de ani.
O femeie poate afla că are o valoare mare la 45 sau 55 de ani, dar factorul genetic a fost prezent cu mult înainte.
Tocmai aici există avantajul testării: identifică un risc într-un moment în care încă pot fi controlate agresiv celelalte componente ale profilului cardiovascular.
Dacă este genetică, mai poți face ceva?
Faptul că valoarea este puternic determinată genetic poate lăsa impresia că testarea nu are rost dacă nu o poți modifica prin dietă.
În realitate, rezultatul poate schimba modul în care medicul privește întregul risc cardiovascular.
Dacă Lp(a) este mare, devine și mai important controlul factorilor asupra cărora se poate interveni:
- LDL;
- tensiune arterială;
- fumat;
- diabet;
- greutate;
- activitate fizică.
O persoană care are un factor genetic suplimentar poate beneficia de o strategie mai strictă asupra LDL decât o persoană cu același colesterol, dar fără acest risc suplimentar.
Ghidul american din 2026 include Lp(a) tocmai printre informațiile care pot rafina decizia de prevenție cardiovasculară.
Statinele nu sunt tratamentul direct al Lp(a)
Statinele scad LDL și reduc evenimentele cardiovasculare la persoanele pentru care sunt indicate, dar nu sunt medicamente concepute pentru a scădea Lp(a).
Asta nu înseamnă că o femeie cu Lp(a) mare nu beneficiază de statină atunci când are indicație.
Dimpotrivă, dacă există un factor genetic pe care nu îl poți controla ușor, reducerea LDL-ului poate deveni și mai importantă pentru diminuarea riscului cardiovascular total.
În anumite situații, terapiile de tip PCSK9 reduc în paralel LDL și într-o măsură mai modestă Lp(a), iar terapii dezvoltate special pentru Lp(a) sunt evaluate în studii clinice.
De ce analiza devine deosebit de interesantă după 45–50 de ani
Menopauza nu transformă brusc o femeie sănătoasă într-o pacientă cardiologică.
Dar este o etapă în care profilul de risc se poate modifica și în care merită reevaluate valori care anterior păreau suficiente.
O femeie poate spune: „Îmi verific colesterolul în fiecare an și LDL-ul este bun”.
Întrebarea suplimentară pe care ghidurile actuale o aduc în discuție este:
„Ai verificat vreodată Lp(a)?”
Iar dacă analiza a fost făcută înainte de menopauză și rezultatul se afla aproape de limita relevantă clinic, ghidul european spune că repetarea ei după menopauză poate fi rezonabilă.
Este unul dintre rarele cazuri în care o analiză făcută o singură dată poate dezvălui un risc cardiovascular moștenit care nu a apărut în niciunul dintre profilurile obișnuite de colesterol.
