Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Stresul cronic, alimentația dezechilibrată și lipsa mișcării sunt principalii factori care afectează sănătatea metabolică, avertizează un medic specialist în endocrinologie, diabet și boli metabolice.
Prof. dr. Mihail Boyanov atrage atenția că valorile crescute ale colesterolului, acidului uric și tensiunii arteriale pot evolua ani la rând fără simptome, dar cresc semnificativ riscul de infarct și accident vascular cerebral.
dr. Mihail Boyanov: „Metabolismul este afectat în tăcere”
Potrivit profesorului Boyanov, stresul zilnic îi determină pe mulți oameni să își piardă controlul asupra alimentației, în special seara, și să consume mai mult alcool.
„Combinația dintre sedentarism, stres și alimentație nesănătoasă distruge metabolismul. Colesterolul și acidul uric cresc treptat, fără simptome evidente, însă vasele de sânge sunt afectate din interior”, explică medicul.
Acesta subliniază că organismul devine mai vulnerabil după vârsta de 40 de ani, iar riscul crește și mai mult după 50 de ani.
Acidul uric, un factor de risc ignorat
Prof. Boyanov spune că acidul uric nu este important doar pentru persoanele care suferă de gută.
„Astăzi știm că acidul uric face parte din sindromul metabolic și reprezintă un factor important de risc cardiovascular”, afirmă endocrinologul.
Nivelurile crescute de acid uric pot afecta două categorii de pacienți. Prima categorie include persoanele cu gută, caracterizată prin dureri articulare provocate de depunerea cristalelor de acid uric, sau pe cele care dezvoltă pietre la rinichi formate din urați.
A doua categorie este reprezentată de persoanele fără simptome, dar cu valori crescute ale acidului uric. Chiar dacă nu au gută sau calculi renali, acestea prezintă un risc mai mare de ateroscleroză, hipertensiune arterială și boli cardiovasculare.
Ce este mai periculos, colesterolul sau acidul uric?
Întrebat care este factorul de risc cu impactul cel mai mare, profesorul Boyanov indică tensiunea arterială.
„Dacă analizăm principalii factori de risc care pot fi controlați, glicemia, colesterolul, acidul uric și tensiunea arterială, cea din urmă poate provoca cele mai rapide complicații. O criză hipertensivă poate declanșa un infarct sau un accident vascular cerebral”, avertizează medicul.
El recomandă monitorizarea regulată a tensiunii arteriale și efectuarea analizelor de rutină pentru identificarea timpurie a factorilor de risc.
Ce trebuie să facă persoanele cu hipertensiune, diabet sau obezitate
Profesorul Boyanov consideră că schimbarea stilului de viață trebuie făcută treptat, pentru a putea fi menținută pe termen lung.
Printre recomandările sale se numără:
• efectuarea analizelor medicale cel puțin o dată pe an, iar la persoanele cu boli cronice, conform recomandării medicului;
• reducerea aportului caloric, în special a băuturilor îndulcite și a alimentelor ultraprocesate;
• limitarea consumului de alcool;
• renunțarea la fumat;
• un program regulat de somn;
• activitate fizică constantă, inclusiv mers pe jos sau drumeții în weekend.
De ce nu trebuie întrerupt tratamentul
Una dintre cele mai frecvente greșeli observate de medic este întreruperea tratamentului după normalizarea analizelor.
„Mulți pacienți cred că s-au vindecat și renunță la medicamente. În realitate, valorile au revenit la normal datorită tratamentului. În cazul bolilor metabolice, terapia este de cele mai multe ori de lungă durată, iar oprirea ei duce, în câteva luni, la reapariția problemelor”, explică prof. dr. Mihail Boyanov.
Specialistul subliniază că prevenția, monitorizarea periodică și respectarea tratamentului rămân cele mai eficiente măsuri pentru reducerea riscului de boli cardiovasculare și complicații metabolice.
