Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Baconul mărunțit, dulceața de bacon și cremele tartinabile pe bază de carne procesată pot părea simple adaosuri pentru burgeri, salate sau sandvișuri. Un medic oncolog avertizează însă că folosirea lor frecventă contribuie la consumul de carne procesată, clasificată drept cancerigenă pentru oameni din cauza legăturii demonstrate cu cancerul colorectal. Nicio porție izolată nu provoacă boala, dar obiceiul repetat ani la rând poate conta.
Sosurile și condimentele sunt folosite, de obicei, în cantități mici. Tocmai din acest motiv, oamenii le acordă mai puțină atenție decât felului principal de mâncare.
O lingură de sos, câteva bucățele de bacon presărate peste salată sau un strat de dulceață de bacon într-un sandviș par neglijabile. Problema apare însă atunci când asemenea adaosuri devin parte din alimentația zilnică.
Medicul oncolog Avishek Kumar spune că evită în mod special toppingurile și cremele tartinabile realizate din carne procesată, precum:
- bacon bits – bucățele de bacon;
- dulceața de bacon;
- cremele tartinabile cu bacon;
- sosurile care conțin carne afumată sau conservată;
- toppingurile din mezeluri mărunțite.
Motivul nu este că o singură porție ar produce cancer, ci că aceste produse contribuie la consumul repetat de carne procesată.
„Prevenirea cancerului rareori depinde de o singură masă perfectă. Este vorba despre obiceiurile pe care le repeți ani la rând”, explică dr. Avishek Kumar.
De ce carnea procesată este diferită de carnea proaspătă
Carnea procesată este carnea transformată pentru conservare sau aromă prin metode precum:
- afumarea;
- sărarea;
- maturarea;
- fermentarea;
- adăugarea de nitriți sau nitrați;
- folosirea altor conservanți.
În această categorie intră, de regulă:
- baconul;
- șunca;
- salamul;
- cârnații;
- crenvurștii;
- hot-dogul;
- pastrama;
- unele produse din carne conservată.
Baconul rămâne carne procesată chiar dacă este folosit în cantitate mică și poartă denumirea de topping, condiment sau dulceață.
Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului, instituție din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății, a clasificat consumul de carne procesată drept cancerigen pentru oameni, pe baza dovezilor suficiente privind cancerul colorectal.
Ce înseamnă clasificarea „cancerigen pentru oameni”
Clasificarea nu înseamnă că baconul este la fel de periculos ca fumatul și nici că orice persoană care îl consumă va dezvolta cancer.
Sistemul IARC arată cât de solidă este dovada că un factor poate cauza cancer, nu mărimea riscului asociat unei anumite doze.
Tutunul și carnea procesată pot fi încadrate în aceeași categorie privind certitudinea dovezilor, dar riscurile generate de ele sunt foarte diferite. Fumatul provoacă un număr mult mai mare de cancere și presupune un risc individual considerabil mai ridicat.
Pentru carnea procesată, cea mai puternică dovadă privește cancerul colorectal.
Analiza IARC a estimat că fiecare porție de aproximativ 50 de grame de carne procesată consumată zilnic este asociată cu o creștere relativă de aproximativ 18% a riscului de cancer colorectal.
Este vorba despre o creștere relativă, nu despre o probabilitate de 18% ca persoana să facă boala.
De ce baconul poate favoriza apariția substanțelor cancerigene
Carnea procesată poate expune organismul la mai multe categorii de compuși.
Compușii N-nitrozo
Nitriții și nitrații folosiți la conservare pot participa, în anumite condiții, la formarea compușilor N-nitrozo.
Unii dintre acești compuși pot deteriora ADN-ul și au demonstrat efecte cancerigene în experimente.
Procesarea prin sărare și afumare poate favoriza formarea unor asemenea substanțe. Monografia IARC despre carnea roșie și procesată menționează compușii N-nitrozo și hidrocarburile aromatice policiclice printre mecanismele analizate.
Fierul hemic
Carnea roșie conține fier hemic, care poate favoriza reacții oxidative și formarea unor compuși nocivi în tubul digestiv.
Afumarea și temperaturile ridicate
Afumarea și prepararea cărnii la temperaturi foarte mari pot produce hidrocarburi aromatice policiclice și amine heterociclice.
Aceste substanțe pot provoca modificări ale ADN-ului în experimentele de laborator, deși riscul concret depinde de cantitatea și frecvența expunerii. Institutul Național al Cancerului din SUA explică mecanismele prin care temperaturile ridicate pot genera asemenea compuși.
O linguriță de dulceață de bacon nu provoacă singură cancer
Dr. Avishek Kumar subliniază că îngrijorarea nu privește o porție mică mâncată ocazional.
Cancerul apare prin acumularea mai multor factori de-a lungul timpului, printre care:
- predispoziția genetică;
- înaintarea în vârstă;
- fumatul;
- alcoolul;
- excesul ponderal;
- sedentarismul;
- expunerile profesionale și de mediu;
- alimentația generală.
„O cantitate mică din când în când este diferită de transformarea cărnii procesate într-o parte regulată a alimentației”, explică oncologul.
Problema toppingurilor cu bacon este că pot fi adăugate la alimente care conțin deja carne procesată. De exemplu, un burger cu bacon, sos cu bacon și brânză poate furniza într-o singură masă o cantitate semnificativă.
Recomandarea experților: cât mai puțină carne procesată
World Cancer Research Fund recomandă consumarea unei cantități mici sau chiar evitarea cărnii procesate, deoarece există dovezi puternice că aceasta crește riscul de cancer colorectal.
Aceasta este o recomandare de reducere a riscului la nivelul populației. Nu înseamnă că o persoană care a mâncat bacon trebuie să intre în panică.
Renunțarea la consumul zilnic este mai importantă decât teama provocată de o masă ocazională.
Al doilea condiment problematic: sosul barbecue cu mult zahăr
Oncologul atrage atenția și asupra sosurilor barbecue foarte îndulcite.
Unele produse au printre primele ingrediente:
- zahăr;
- sirop de glucoză;
- sirop de porumb;
- sirop de porumb bogat în fructoză;
- melasă;
- miere;
- concentrate îndulcite.
O singură lingură nu provoacă direct cancer. Consumul frecvent poate însă contribui la un model alimentar bogat în zahăr adăugat și calorii.
Dr. Avishek Kumar descrie multe sosuri barbecue drept „sirop îndulcit cu aromă afumată”, subliniind că problema nu este grătarul ocazional de vară, ci obiceiul repetat.
Zahărul hrănește cancerul?
Afirmația că zahărul „hrănește cancerul” este adesea prezentată greșit.
Toate celulele organismului folosesc glucoză, inclusiv celulele sănătoase. Eliminarea zahărului din alimentație nu înfometează selectiv o tumoră și nu face cancerul să dispară.
Institutul Național al Cancerului din SUA precizează că studiile nu au demonstrat că simplul consum de zahăr agravează direct cancerul sau că renunțarea la zahăr micșorează tumorile.
Legătura principală este indirectă: o alimentație foarte bogată în zahăr adăugat poate furniza calorii în exces și poate favoriza creșterea în greutate.
Excesul ponderal este asociat cu numeroase cancere
Medicul oncolog Mark Ashamalla, șef al secției de radioterapie oncologică la Episcopal Health Services, atrage atenția că greutatea corporală este o componentă importantă a prevenției.
Excesul de țesut adipos poate influența:
- nivelurile de estrogen;
- insulina;
- factorul de creștere IGF-1;
- inflamația cronică;
- funcționarea sistemului imunitar.
National Cancer Institute asociază obezitatea cu un risc crescut pentru mai multe tipuri de cancer, inclusiv colorectal, endometrial, renal, hepatic, pancreatic și cancer mamar după menopauză.
Așadar, sosul barbecue nu este cancerigen în același mod în care este clasificată carnea procesată. Riscul său potențial ține mai ales de contribuția la aportul mare de zahăr, excesul caloric și creșterea în greutate.
Combinația frecventă de la grătar
Sosul barbecue este consumat adesea împreună cu:
- cârnați;
- bacon;
- hot-dog;
- coaste procesate;
- carne foarte rumenită;
- burgeri;
- cartofi prăjiți;
- băuturi îndulcite;
- alcool.
Prin urmare, nu sosul poate fi singura problemă, ci întregul model al mesei.
Carnea procesată, porțiile mari, alcoolul, băuturile cu zahăr și lipsa legumelor pot acționa împreună într-un stil alimentar asociat unei sănătăți metabolice mai slabe.
Ce trebuie verificat pe eticheta sosului
Produsele diferă mult. Un sos barbecue poate avea foarte puțin zahăr, iar altul poate conține câteva lingurițe într-o porție aparent mică.
Pe etichetă trebuie verificate:
- mărimea porției;
- zaharurile totale;
- zahărul adăugat;
- sodiul;
- poziția zahărului în lista ingredientelor;
- numărul real de porții folosite.
O porție declarată poate fi de numai o lingură, deși o persoană folosește trei sau patru.
American Heart Association recomandă alegerea variantelor cu puțin sau fără zahăr adăugat și prepararea sosurilor acasă pentru un control mai bun al zahărului și sodiului.
Alternative cu mai puțină carne procesată și zahăr
Pentru un gust afumat sau intens, dr. Mark Ashamalla recomandă:
- paprika afumată;
- ciuperci coapte;
- ceapă caramelizată;
- măsline;
- usturoi;
- ierburi aromatice;
- sos pe bază de iaurt;
- sos pe bază de oțet.
Dr. Avishek Kumar propune și:
- muștar;
- salsa din roșii proaspete;
- chimichurri;
- hummus;
- tzatziki;
- ulei de măsline cu oțet;
- suc de lămâie cu plante aromatice.
Aceste alternative nu sunt „medicamente anticancer”. Avantajul lor este că pot înlocui frecvent produsele cu carne procesată, zahăr sau multe calorii.
Atenție și la sarea din condimente
Un sos fără zahăr nu este automat cea mai sănătoasă alegere. Unele variante conțin foarte mult sodiu.
Excesul de sare este asociat în special cu hipertensiunea, dar alimentele conservate prin sărare reprezintă și ele o preocupare în prevenirea anumitor cancere digestive.
Pe etichetă trebuie comparată cantitatea de sodiu per porție, mai ales în cazul:
- sosului de soia;
- ketchupului;
- muștarului;
- dressingurilor;
- sosurilor gata preparate;
- murăturilor;
- condimentelor lichide.
Dieta poate preveni între 30% și 40% dintre cancere?
Estimările potrivit cărora 30–40% dintre cazurile de cancer ar putea fi prevenite se referă la ansamblul factorilor modificabili, nu doar la alimentație.
Aceștia includ:
- evitarea tutunului;
- menținerea unei greutăți sănătoase;
- activitatea fizică;
- limitarea alcoolului;
- alimentația echilibrată;
- protecția solară;
- vaccinarea;
- evitarea unor expuneri profesionale;
- participarea la programele de screening.
Nicio rețetă, mirodenie sau eliminare a unui singur aliment nu poate reduce de una singură riscul cu 30–40%.
Modelul alimentar contează mai mult decât perfecțiunea
Dr. Mark Ashamalla spune că oamenii nu ar trebui să devină obsedați de fiecare lucru pe care îl mănâncă.
„Cancerul nu este cauzat de un singur aliment sau de un singur condiment. Riscul se dezvoltă în timp și este influențat de mulți factori”, explică oncologul.
Alimentația care susține reducerea riscului include predominant:
- legume;
- fructe;
- leguminoase;
- cereale integrale;
- nuci și semințe;
- pește;
- surse de proteine puțin procesate;
- alimente bogate în fibre.
În paralel, este indicată limitarea cărnii procesate, alcoolului, băuturilor îndulcite și produselor ultraprocesate consumate frecvent.
Nu există un condiment care provoacă singur cancer
Titlurile care vorbesc despre „condimentul care provoacă cancer” simplifică excesiv explicația.
În cazul dulceții sau toppingurilor cu bacon, riscul provine din faptul că ingredientul principal este carne procesată, pentru care există o legătură cauzală cu cancerul colorectal.
În cazul sosului barbecue dulce, legătura este în principal indirectă, prin:
- zahăr adăugat;
- exces caloric;
- creștere în greutate;
- sănătate metabolică;
- asocierea frecventă cu carne procesată ori arsă.
O cantitate mică și ocazională nu trebuie privită ca o urgență medicală.
Cea mai simplă schimbare
Persoanele care consumă frecvent bacon, salam sau cârnați nu trebuie să găsească o variantă „detox”, ci să reducă treptat frecvența.
Pot începe prin:
- eliminarea toppingurilor cu bacon;
- alegerea unui sos fără carne procesată;
- reducerea la jumătate a cantității de sos dulce;
- adăugarea legumelor la mesele de grătar;
- înlocuirea mezelurilor cu carne proaspătă, pește sau leguminoase;
- evitarea arderii și carbonizării cărnii;
- consumarea alcoolului cât mai rar.
Schimbarea care contează este cea menținută luni și ani, nu o săptămână de restricții drastice.
„Nu trebuie să ne concentrăm pe frică sau perfecțiune, ci pe tipare”, spune dr. Mark Ashamalla.
Concluzia specialiștilor este că baconul folosit drept condiment nu devine inofensiv doar pentru că porția este mică. Consumat ocazional, nu reprezintă un motiv de panică. Folosit zilnic, se adaugă însă la expunerea totală la carne procesată, unul dintre puținele alimente pentru care legătura cu cancerul colorectal este susținută de dovezi solide.
