Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
O presari peste cafea, iaurt sau terciul de ovăz, dar scorțișoara ar putea face mai mult decât să dea aromă alimentelor. Mai multe studii au observat că administrată zilnic poate reduce modest glicemia și vârfurile de zahăr din sânge, mai ales la persoanele cu prediabet sau diabet de tip 2.
Rezultatele nu sunt însă uniforme, iar specialiștii avertizează că scorțișoara nu trebuie privită ca un tratament pentru diabet. Mai mult, consumul zilnic în cantități mari nu este lipsit de riscuri, în special dacă este vorba despre cea mai răspândită varietate din magazine.
Interesul pentru efectul scorțișoarei asupra glicemiei nu este nou, însă cercetările din ultimii ani au oferit câteva indicii interesante.
Un studiu clinic publicat în 2024 în The American Journal of Clinical Nutrition a urmărit persoane cu obezitate și prediabet și a constatat că 4 grame de scorțișoară pe zi au fost asociate cu valori ale glucozei mai mici pe parcursul a 24 de ore, comparativ cu placebo. Cercetătorii au folosit monitorizarea continuă a glicemiei, astfel încât au putut urmări variațiile pe tot parcursul zilei.
Studiul a atras atenția inclusiv pentru că a evaluat scorțișoara ca aliment, nu un extract farmaceutic concentrat.
Există însă o limitare importantă: experimentul a inclus numai 18 participanți, astfel încât rezultatele trebuie confirmate în studii mult mai mari.
Ce s-a întâmplat cu glicemia celor care au consumat scorțișoară
Participanții la studiul din 2024 aveau obezitate și prediabet și au trecut, pe rând, prin două perioade: una în care au primit scorțișoară și alta în care au primit placebo.
Fiecare perioadă a durat patru săptămâni, cu o pauză între ele.
Când participanții consumau scorțișoară, cercetătorii au observat niveluri medii ale glucozei pe 24 de ore mai mici decât în perioada placebo.
Și vârfurile glicemice au fost ceva mai mici.
Acest aspect poate conta deoarece, după o masă bogată în carbohidrați, glucoza din sânge crește rapid. Organismul răspunde prin secreția de insulină, hormon care ajută celulele să utilizeze glucoza.
În prediabet și diabetul de tip 2, acest mecanism începe să funcționeze mai puțin eficient.
Cercetătorii investighează dacă anumite substanțe din scorțișoară pot influența sensibilitatea la insulină, digestia carbohidraților sau viteza cu care glucoza ajunge în sânge.
Un alt studiu a găsit rezultate după 12 săptămâni
Nu este singurul experiment care a arătat un posibil efect.
Într-un studiu randomizat, dublu-orb, publicat în Journal of the Endocrine Society, 54 de adulți cu prediabet au primit fie placebo, fie 500 mg de scorțișoară de trei ori pe zi, adică aproximativ 1,5 grame zilnic.
După 12 săptămâni, glicemia à jeun a crescut în grupul placebo, în timp ce în grupul care primise scorțișoară a rămas stabilă.
Cercetătorii au observat și o îmbunătățire a răspunsului glucozei la testul oral de toleranță la glucoză. Nu au fost raportate reacții adverse grave în timpul experimentului.
Autorii au subliniat însă că sunt necesare studii mai mari și mai lungi pentru a afla dacă aceste modificări se traduc, în timp, într-un risc mai mic de progresie de la prediabet la diabet de tip 2.
Acest lucru nu a fost demonstrat de studiul respectiv.
Ce arată analiza a 24 de studii
Imaginea devine și mai interesantă atunci când sunt analizate mai multe cercetări împreună.
O meta-analiză publicată în 2024 a inclus 24 de studii clinice randomizate asupra persoanelor cu diabet de tip 2.
În ansamblu, suplimentarea cu scorțișoară a fost asociată cu îmbunătățiri ale:
- glicemiei à jeun;
- rezistenței la insulină;
- hemoglobinei glicozilate, HbA1c.
HbA1c este analiza care arată, aproximativ, media glicemiei din ultimele două-trei luni și este unul dintre principalii indicatori folosiți pentru monitorizarea diabetului.
Autorii meta-analizei au considerat că scorțișoara ar putea avea potențial ca adjuvant în controlul diabetului de tip 2.
Cuvântul important este însă „adjuvant”: ceva care eventual completează tratamentul, nu îl înlocuiește.
Atunci de ce specialiștii nu recomandă scorțișoara ca tratament?
Pentru că rezultatele studiilor nu sunt suficient de uniforme.
Unele experimente găsesc scăderi ale glicemiei sau HbA1c, altele găsesc efecte foarte mici ori inexistente.
Studiile diferă mult între ele prin:
- tipul de scorțișoară folosit;
- doza administrată;
- durata tratamentului;
- forma folosită – pudră, capsule sau extract;
- tratamentele antidiabetice luate concomitent;
- caracteristicile participanților.
National Center for Complementary and Integrative Health (NCCIH), instituție din cadrul National Institutes of Health din SUA, consideră în continuare că dovezile sunt insuficiente pentru a spune cu certitudine că suplimentele cu scorțișoară sunt eficiente în diabet.
Ce spune NCCIH despre scorțișoară și diabet
Iar recomandările prezentate de American Diabetes Association în 2026 spun că suplimentele alimentare specifice nu sunt recomandate pentru controlul glicemic la persoanele cu diabet de tip 2.
Cu alte cuvinte, rezultatele interesante din studii nu transformă scorțișoara într-un „medicament natural pentru diabet”.
Câtă scorțișoară au folosit studiile
Aici apare o diferență importantă între folosirea scorțișoarei ca aromă și utilizarea ei în cercetare.
În viața de zi cu zi, majoritatea oamenilor presară o cantitate mică peste cafea, iaurt sau desert.
În studiile clinice au fost folosite însă frecvent cantități de ordinul gramelor pe zi.
În experimentul din 2020 au fost administrate aproximativ 1,5 grame zilnic, iar în cel din 2024 participanții au primit 4 grame pe zi.
Asta nu înseamnă că oamenii ar trebui să înceapă să consume singuri patru grame de scorțișoară în fiecare zi.
Motivul ține inclusiv de varietatea de scorțișoară.
Scorțișoara Cassia și cea de Ceylon nu sunt același lucru
În magazine se găsesc în principal două categorii.
Scorțișoara Cassia este cea mai răspândită și, de obicei, mai ieftină.
Scorțișoara de Ceylon, numită uneori și „scorțișoară adevărată”, provine în principal din Cinnamomum verum.
Diferența devine importantă atunci când scorțișoara este consumată zilnic în cantități mari.
Cassia poate conține mult mai multă cumarină, o substanță naturală care, în doze mari și administrată timp îndelungat, poate afecta ficatul la persoanele susceptibile. Scorțișoara de Ceylon conține, în general, cantități mult mai mici.
Două grame pe zi pot fi suficiente pentru atingerea limitei de cumarină
Institutul Federal German pentru Evaluarea Riscurilor, BfR, oferă un reper foarte concret.
Aportul zilnic tolerabil de cumarină este de 0,1 mg/kg corp pe zi.
Pentru un adult de 60 kg înseamnă aproximativ 6 mg de cumarină zilnic.
Pe baza concentrației medii măsurate în scorțișoara Cassia, BfR estimează că un adult de 60 kg poate ajunge la această limită consumând aproximativ 2 grame de Cassia pe zi.
Prin comparație, unele studii privind glicemia au folosit doze mai mari.
Din acest motiv, rezultatele unui experiment cu 4 grame pe zi nu ar trebui interpretate drept recomandarea ca oricine să mănânce zilnic aceeași cantitate.
Pentru persoanele care consumă frecvent cantități mari, BfR recomandă mai degrabă scorțișoara Ceylon, datorită conținutului mult mai redus de cumarină.
Poate scădea prea mult glicemia?
Cantitatea folosită în mod obișnuit pentru aromatizarea alimentelor nu reprezintă, în general, o problemă.
Situația este diferită când cineva ia capsule sau cantități mari de scorțișoară în speranța de a-și reduce glicemia.
Persoanele tratate cu insulină sau medicamente care scad glucoza trebuie să fie prudente cu suplimentele care ar putea avea, la rândul lor, efect asupra glicemiei.
American Diabetes Association avertizează că unele suplimente pot amplifica efectul medicamentelor antidiabetice și pot favoriza hipoglicemia, motiv pentru care utilizarea lor trebuie discutată cu medicul.
Recomandările American Diabetes Association despre suplimente
Scorțișoara în cafea sau iaurt poate fi totuși o idee bună
Folosirea scorțișoarei ca ingredient alimentar este diferită de administrarea ei ca „tratament”.
Un avantaj practic este că oferă aromă dulce fără să fie nevoie să adaugi zahăr.
Poate fi presărată, de exemplu, peste:
- iaurt grecesc simplu cu fructe;
- terci de ovăz cu nuci și fructe de pădure;
- mere coapte;
- cafea;
- pâine integrală cu unt de arahide sau migdale.
În aceste combinații, însă, efectul mai important asupra glicemiei vine probabil din fibre, proteine, grăsimi nesaturate și cantitatea totală de carbohidrați a mesei, nu din lingurița de scorțișoară în sine.
Scorțișoară sau turmeric: care este mai bun pentru glicemie?
Și turmericul este intens cercetat.
Curcumina, principalul său compus studiat, are proprietăți antiinflamatorii și este investigată pentru posibile efecte asupra sensibilității la insulină.
Problema este asemănătoare: numeroase studii utilizează extracte concentrate de curcumină, nu cantitatea de turmeric pe care un om o pune într-o mâncare.
În cazul scorțișoarei există mai multe studii clinice în care a fost administrată efectiv pudra condimentului, inclusiv experimentele asupra persoanelor cu prediabet.
Nici scorțișoara, nici turmericul nu sunt însă recomandate în prezent ca substitut pentru tratamentul diabetului.
Ce contează mult mai mult pentru glicemie
Chiar dacă scorțișoara produce un mic efect metabolic, acesta este incomparabil cu impactul intervențiilor deja demonstrate.
Pentru persoanele cu prediabet sau diabet de tip 2, controlul glicemiei depinde în primul rând de alimentația generală, activitatea fizică, greutate atunci când scăderea ponderală este indicată și tratamentul prescris.
Scorțișoara poate rămâne un bonus alimentar interesant, mai ales dacă ajută la reducerea zahărului adăugat.
Dar studiile de până acum nu justifică înlocuirea metforminului, insulinei sau a altor medicamente cu scorțișoară și nici consumul unor cantități foarte mari în speranța unei scăderi rapide a glicemiei.
