Din cuprinsul articolului
Cercetătorii nu au descoperit, încă, toate modurile în care infecția afectează organismul uman. Cu toate acestea, specialiștii sunt siguri de un lucru: majoritatea persoanelor care au avut COVID, indiferent de forma manifestată, rămân cu sechele post-COVID.
Chiar și persoanele care au dezvoltat forme ușoare de boală pot acuza, după vindecare, anumite manifestări ciudate. Majoritatea sunt complicații cardiovasculare și neurologice, un adevărat tsunami de complicații, anunță Președintele Centrului pentru Inovații în Medicină, dr. Marius Geantă.
Cu ce sechele post-COVID poți rămâne?
„Sunt din ce în ce mai multe date care ne înfățișează un posibil tsunami de complicații cardiovasculare, în primul rând, dar și neurologice la un an de zile de la faza acută a COVID-19”, a explicat pentru Ziare.com dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină.
Potrivit medicilor de la Universitatea Columbia din News York City, schimbările cerebrale legate de COVID-19 sunt asemănătoare cu ale bolii Alzheimer ceea ce ar putea explica problemele de memorie ale persoanelor care au long COVID.
”Una dintre constatările experților în ceea ce-i privește pe unii bolnavi care treceau de faza acută a bolii, se referă la faptul că aceștia prezintă în continuare efecte neurologice, cu afectarea cognitivă, cu afectarea memoriei, simulând într-un fel demențele sau chiar boala Alzheimer.
Un punct comun al afectării creierului cea cardiovasculară și cea pulmonară este reprezentat de anumiți receptori numiți ryanodine. Aceștia sunt prezenți în cele trei organe iar funcția lor este afectată de reacția inflamatorie acută ca urmare a infecției cu SARS-CoV-2”, a mai explicat dr. Marius Geantă.
13,5% dintre pacienți au dezvoltat o nouă tulburare neurologică
În octombrie 2020, specialistul în îngrijire neurocritică Jennifer Frontera și echipa ei de la NYU Langone Grossman School of Medicine au publicat un studiu care arată că 13,5% dintre pacienții spitalizați cu COVID-19 au dezvoltat o nouă tulburare neurologică – encefalopatie (disfuncție cognitivă declanșată de infecții și răspunsul imun al organismului), convulsii sau accident vascular cerebral, scrie nationalgeographic.com.
COVID-19 atacă sistemul cardiovascular
Alte studii publicate recent relevă faptul că pacienții care au trecut prin COVID-19, chiar și cei care au avut forme ușoare, pot face boli cardiovasculare. Este important ca starea de sănătate a celor care au trecut prin infecția cu SARS-CoV-2 să fie urmărită la mai mult timp după ce efectele au trecut.
De exemplu, o cercetare științifică publicată în nature.com, arată că după primele 30 de zile de la infecție, persoanele cu COVID-19 prezintă un risc crescut de apariție a bolilor cardiovasculare incidente care acoperă mai multe categorii, inclusiv tulburări cerebrovasculare, disritmii, boli cardiace ischemice și non-ischemice, pericardită, miocardită, insuficienta cardiaca si boala tromboembolică.
”Studiile publicate în această săptămână arată că există foarte mare probabilitate ca o persoană care a trecut prin COVID-19 fără a avea o boală cardiovasculară să dezvolte la un an de zile una sau mai multe tipuri de afectare cardiovasculară. Iar acest lucru nu depinde de severitatea episodului inițial, putând fi afectate chiar și persoanele care nu au avut nevoie de spitalizare ca urmare a infectării cu SARS-CoV-2”, explică dr. Marius Geantă.
Ce facem în această circumstanță?
”Acum nu trebuie să ne panicăm și să mergem pe ideea că dacă am făcut COVID-19 există un risc iminent să facem infarct, accident vascular cerebral (AVC) sau boala Alzheimer.
Lucrurile nu stau chiar așa. Mesajul este că, după faza acută a bolii, la șase luni sau la 12 luni, o persoană care a trecut prin COVID-19 trebuie să își facă o evaluare a stării de sănătate din punct de vedere cardiovascular și neurologic.
Trebuie făcut un examen clinic, efectuarea unei electrocardiograme și a unei ecocardiografii. Ar fi ideal un program pentru persoanele care au trecut prin COVID-19, așa încât costul pentru consultație să fie acoperit. Pentru că vorbim realmente despre un număr mare de pacienți cardiovasculari care se adaugă numărului existent, oricum mare, de pacienți cu astfel de afecțiuni.
Iar din punct de vedere neurologic, este foarte importantă recunoașterea acestor simptome sugestive pentru boala Alzheimer și efectuarea diagnosticului diferențial în săptămânile de după faza acută pentru că atunci devin evidente aceste modificări. Este important consultul neurologic și indicația exactă din partea medicului”, a mai transmis medicul Marius Geantă.
